VIDEO Vulcanii de pe Terra dau în clocot

Activitatea vulcanică s-a intensificat considerabil în 2010, iar semnele că diverşi „monştri adormiţi“ revin la viaţă se înmulţesc pe zi ce trece. În urma erupţiei majore de acum patru zile, vulcanul indonezian Merapi continuă să fiarbă. O zonă vulcanică cu mare potenţial distructiv există şi sub oraşul Napoli.

Vulcanul Merapi, din Indonezia, a erupt ieri, din nou, „scuipându-şi" cenuşa până la 3,5 kilometri în atmosferă. La erupţia precedentă, de marţi, cenuşa a ucis 33 de persoane în insula indoneziană Java, iar peste 40.000 de oameni au fost evacuaţi pentru a reduce riscurile unei posibile catastrofe. în acelaşi timp, dar în altă parte a lumii, alţi doi vulcani au erupt, spectaculos.

Vezi aici video.

Totul s-a petrecut acum două zile în peninsula Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, norul de cenuşă provocat de unul dintre vulcani, Şiveluci (cunoscut pentru activitatea sa intensă de-a lungul anilor), ridicându-se la peste 10 kilometri. În urma erupţiei celui de-al doilea „monstru", o ploaie de cenuşă a acoperit în întregime un oraş din regiune, iar vizibilitatea a ajuns aproape de cota zero.

Autorităţile au spus că, deocamdată, cei 5.000 de locuitori nu sunt în pericol, dar li s-a recomandat totuşi să rămână în case. Traficul aerian dintre Asia şi Alaska a avut de suferit din cauza norului de materie vulcanică, şi se pune problema, în cazul unor noi erupţii, în ce măsură vor fi afectate rezervaţiile naturale din sudul peninsulei.

Vulcanul Merapi sau „muntele de foc“, cum îi spun localnicii, a erupt ieri pentru a treia oară în ultimele zile Foto: epa

Pe de altă parte, veştile proaste din Indonezia nu se opresc. Vulcanul Merapi (înalt de 2.968 de metri) erupe în continuare şi, chiar dacă traiectoria materiei vulcanice este scurtă, există temerea unor revărsări de lavă şi de cenuşă de mai mare amploare. Starea de alertă este menţinută în zonă. Specialiştii apreciază că, în ultimele două decenii, activitatea lui Merapi s-a intensificat: în 2006, doi oameni au murit surprinşi de râurile de lavă, iar în 1994, numărul victimelor a ajuns la 60.

Pacoste islandeză

Însă una dintre „vedetele" incontestabile ale activităţii vulcanice din acest an este, fără, îndoială, „monstrul" islandez Eyjafjoll, care a început să erupă la 14 aprilie şi care a cauzat o criză fără precedent a traficului aerian european. La 7 mai, un nor de cenuşă emanat a făcut ca zeci de companii aeriene să-şi reţină avioanele la sol timp de mai multe zile. Mii de zboruri au fost anulate, sute de aeroporturi au fost închise din cauza particulelor de cenuşă vulcanică ce au invadat cerul de la Oceanul Atlantic şi până în sudul Europei.

În haosul creat, milioane de turişti au rămas blocaţi pe aeroporturi, iar pagubele materiale provocate de încetarea bruscă, timp de mai multe zile, a traficului aerian au fost de ordinul zecilor de miliarde de euro. Teama cea mai mare a produs-o însă un al doilea vulcan islandez, Katla, despre care specialiştii britanici au susţinut (într-un raport publicat la 27 mai) că ar fi putut erupe cu o intensitate mult mai mare decât a lui Eyjafjoll. Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat.

Vulcanul islandez a cauzat pierderi uriaşe companiilor aeriene europene Foto: Reuters

Un vulcan sub Napoli

O mare surpriză soseşte însă din Italia, mai precis din regiunea Campania, unde s-ar afla unul dintre cei mai periculoşi vulcani din lume. O susţine Giuseppe De Natale, directorul Observatorului Naţional de Geofizică şi Vulcanologie. Citat de publicaţia „Newsweek", De Natale este de părere că, dacă „monstrul" din zona Campi Flegrei (aflată în apropiere şi sub oraşul Napoli) ar începe să erupă, atunci activitatea vulcanului islandez cu nume imposibil de pronunţat ar părea, prin comparaţie, „relativ modestă".

Colapsul vulcanilor

Dacă vulcanul de sub Napoli s-ar trezi brusc la viaţă (ceea ce nu este exclus, mai spune De Natale), atunci am avea de-a face cu o adevărată catastrofă, la scară globală, cu milioane de morţi, cu schimbări climatice de anvergură şi cu otrăvirea cu materii vulcanice, pentru următoarele secole, a sute de mii de kilometri pătraţi de pământuri europene. Vulcanii ar mai putea produce surprize neplăcute majore şi din cauza fenomenului de încălzire a climei, susţin studii recente a doi cercetători de la University College din Londra.

Într‑adevăr, topirea şi subţierea gheţarilor aflaţi pe culmile unor munţi sau vulcani pot duce la „colapsul" acestora, la desprinderea unor fragmente importante, la modificarea activităţii în cazul vulcanilor, fenomene care s-au mai petrecut de-a lungul erelor geologice. Autorii studiului susţin că, la ora actuală, există cel puţin 39 de oraşe, cu o populaţie care depăşeşte pragul de 100.000 de locuitori, aflate la o distanţă mai mică de 100 de kilometri de un vulcan ce ar putea suferi schimbări dramatice bruşte.

Evacuări forţate

Armata indoneziană a obligat sute de localnici care se întorseseră la casele lor să părăsească din nou zona. Un aeroport a fost închis temporar, iar elicopterele venite cu ajutoare au trebuit să se întoarcă la baze, din cauza vremii nefavorabile.