VIDEO În război, totul e permis? Violul, metodă de terorizare în Siria

Total inacceptabil în țările mai dezvoltate, violul – sub toate formele sale înfiorătoare = ete folosit ca armă de război de soldații regimului sirian și de mercenarii „shabiha” plătiți de guvernul președintelui Bashar al-Assad pentru a teroriza populația.

Cele mai recente rapoarte ale organizației „Women Under Siege” (WUS - „Femei sub Asediu”) arată că guvernul sirian nu folosește numai artileria și lunetiștii împotriva rebelilor, arată .
Sursele rapoartelor sunt variate: o postare pe Facebook a unei tinere maltratate, o înregistrare pusă pe YouTube cu povestea înfiorătoare a unei femei acoperită de văluri, jurnaliști care își amintesc ororile rostite în șoaptă în lagărele de refugiați.

Acestea sunt povești ale femeilor și copiilor abuzați de către soldații guvernului sirian și de către paramilitarii loiali președintelui Bashar al-Assad. 

Rapoartele detaliază cazuri mai „ușoare”, cum ar fi cele despre pipăieli și despre abuzuri verbale, dar și cazuri groaznice, cum ar fi violul în grup al femeilor ținute ostatice ca sclave sexuale. Au existat povești înfiorătoare despre organe genitale arse sau în care au fost introduse rozătoare, relatează publicația Time.

În ultimele trei luni, WUS a adunat date despre violențele sexuale din Siria, atrăgând atenția asupra asalturilor făcute chiar de către personalul guvernamental.

Grupul a dat publicității raportul împreună cu o hartă a „punctelor fierbinți” ale abuzurilor care ar putea deveni o unealtă eficientă pentru clasificarea violului drept o armă de război.

„Multe din informațiile de acest fel s-au pierdut în cursul istoriei din cauza rușinii, a stigmatului și chiar a deceselor victimelor”, declară Lauren Wolfe, una dintre fondatoarele WUS.

Cercetările acestui grup includ 81 de declarații de abuz sexual, obținute încă de la începutul revoltelor din Siria (martie 2011), în care mulți dintre presupușii vinovați sunt soldații regimului sau mercenarii „shabiha”, renegații societății civile folosiți de guvernul sirian pentru a teroriza populația. 70% din atacurile împotriva femeilor au fost făcute de către personalul guvernului sirian.

Aproape jumătate dintre femeile abuzate au suferit violuri în grup. De asemenea, au fost violați și băieți, multe dintre aceste atacuri fiind realizate în timp ce erau ținuți în detenție de către forțele guvernamentale. Nu este foarte clar dacă vinovații acționau conform unor ordine directe sau din proprie inițiativă. Se bănuiește că multe dintre aceste victime au legături cu rebelii sirieni.

Cadavrele lor au alimentat furia populației și au motivat alte revolte. Câteva rapoarte susțin că rebelii au fost forțați să privească cum soțiile și fiicele lor erau violate în mod repetat.

WUS propune o soluție drastică în trei pași

Harta a fost una din cele mai importante etape ale proiectului, un mijloc vizual pentru a-i ajuta pe oameni să se implice într-o problemă care provoacă dezgust.

„Practic, localizează suferințele femeilor. Cred că acest lucru i-a făcut pe oameni să fie mai atenți la ceea ce se întâmplă, nu doar să dea pagina și să treacă mai departe”, spune Wolfe. În al doilea rând, grupul speră să arate exact zonele unde au avut loc violențe de natură sexuală pentru ca organizațiile umanitare ce activează în Siria să-și canalizeze eforturile în acele zone. Ca ultimă etapă, grupul speră să adune destule dovezi concrete ce pot fi, într-un final, susținute în fața unui tribunal care judecă crimele de război.

Din cauza situației actuale din Siria, nimic nu poate fi dovedit direct, dar Wolfe susține că cercetările conduse de WUS au fost minuțioase și doar câteva din sursele folosite și-au păstrat anonimatul.

„Va fi o problemă de credibilitate, îi crezi pe ei sau pe victime. Este tipul de act criminal ce nu poate fi dovedit căci efectele nu rămân întotdeauna vizibile pe termen lung. Este o poveste de când lumea.
Ce fel de dovezi avem nevoie pentru a demonstra că o femeie a fost violată?”, întreabă Wolfe.

Utilizarea violului drept tactică de război nu este specifică numai Siriei. Fondatoarea WUS citează alte cazuri recente petrecute în Rwanda, în Bosnia și în Congo unde fie propaganda a încurajat milițienii și soldații să se folosească de viol, fie chiar comandanții au întors capul când au văzut că se practică așa ceva. Ambele situații îi fac la fel de vinovați și pe unii, și pe ceilalți.

WUS speră că studiile realizate îi vor face pe oameni să înțeleagă că nu este vorba numai de soldați și nici de cei aflați în primele linii ale câmpului de luptă.

„Femeile sunt cu adevărat în prima linie a acestui război”, încheie Lauren Wolfe.