VIDEO În Mongolia începe goana după aur

În ţara asiatică au fost descoperite mari zăcăminte din preţiosul metal, ceea ce ar putea schimba radical destinul localnicilor. Mii de mongoli îşi abandonează casele pentru a deveni căutători de aur. Oameni de afaceri străini investesc masiv în exploatarea minelor aurifere.

Producţia de aur în Mongolia cunoaşte, în ultimele decenii, o dezvoltare fără precedent. Trambulina pentru această creştere a reprezentat-o descoperirea, în 2001, a unui vast zăcământ de aur şi de cupru de către societatea canadiană Ivanhoe Mines, în regiunea numită Oyu Tolgoi.

Mai citeşte şi:

VIDEO Cei 33 de mineri chilieni blocaţi în subteran de două luni, la un pas de a fi salvaţi

De atunci, numărul firmelor şi al investitorilor care au încept să bage fonduri serioase în cercetările şi exploatările miniere a crescut spectaculos (de circa 17 ori, susţin unele statistici economice). Iar marea cursă pentru aurul mongol a început cu adevărat când întreprinderi de profil din toată lumea, dar şi localnici, au luat cu asalt deşertul Gobi. Zăcămintele de acolo reprezintă un adevărat „magnet".

În afară de faptul că a schimbat din temelii piaţa produselor miniere, goana după preţiosul metal modifică radical şi viaţa unui număr însemnat de locuitori (săraci) care au început să-şi câştige existenţa din găsirea şi comercializarea „firicelelor" de aur.

O altă zonă în care această activitate se dezvoltă pe zi ce trece este albia secată, dar şi locul de unde izvora odată râul Ongi. Evaporarea acestuia (din cauza faptului că Mongolia se confruntă cu fenomenul deşertificării), acum circa 10 ani, a afectat profund, în sens negativ, traiul localnicilor. Astfel, puşi faţă în faţă cu o sărăcie cruntă, ei au fost nevoiţi să se transforme în căutători de aur.

Sunt supranumiţi „ţestoasele Ninja", sau simplu „Ninja", datorită recipentelor de plastic verde pe care le poartă în spate şi care-i fac să semene cu celebrele broaşte. La început, din rândul „Ninja" au făcut parte numeroşi foşti mineri, rămaşi fără un loc de muncă, sau chiar ciobani semi-nomazi, nevoiţi să renunţe la modul ancestral de viaţă din cauza condiţiilor de viaţă foarte dure, care le-au decimat cirezile.

Acum, activitatea minieră a „ţestoaselor" se desfăşoară în special în vestul ţării, unde au fost descoperite importantele zăcăminte. Portalul de ştiri şi analize economice „Wealth Daily" susţine că solul mongol conţine cantităţi uriaşe de aur, a căror exploatare ar putea dubla PIB-ul acestei ţări. N-ar fi exclus ca Mongolia să devină astfel „centrul aurifer" al Asiei Centrale, aşa cum Dubai este „centrul petrolifer" al Orientului Mijlociu, mai susţine „Wealth Daily".

Potrivit unor estimări recente date publicităţii de un raport al Organizaţiei Mondiale a Muncii, la ora actuală există în jur de 100.000 de Ninja, ceea ce înseamnă foarte mult pentru o ţară ca Mongolia, a cărei populaţie nu depăşeşte 2,7 milioane de locuitori. Atraşi de mirajul metalului preţios, unii dintre cei deveniţi peste noapte căutători de aur vin tocmai din capitala Ulan-Bator, pentru că pot câştiga de cel puţin cinci ori mai mult decât ar face-o în oraş (câştigul zilnic estimativ al unui căutăror de aur poate varia între cinci şi 10 euro).

Producţia de aur a „ţestoaselor" este estimată la 7,5 tone pe an. Astfel, ei contribuie într-o măsură considerabilă la produsul naţional brut precum şi la trecerea (ce-i drept, lentă) economiei mongole de inspiraţie sovietică către economia de piaţă. Din acest motiv, guvernul de la Ulan-Bator intenţionează să dea o lege prin care activitatea Ninja să fie reglementată. Sunt însă şi mulţi căutători de aur care reproşează autorităţilor lipsa de implicare şi de acordare a unui ajutor în ceea ce priveşte modul rudimentar în care sunt încă nevoiţi să muncească.

O ţară bogată

Fostă aliată de nădejde a URSS, Mongolia şi-a început, la sfârşitul lui 1989, tranziţia lentă către democraţie. În 1992, printr-o nouă Constituţie, a fost admis pluralismul politic. Bogăţiile subterane ale ţării asiatice (în afară de aur, acolo există mari zăcăminte de cupru şi chiar de uraniu) atrag numeroşi investitori. În capitala Ulan-Bator, principalul centru economic, sunt înregistrate circa 30.000 de firme străine. La fel, în 1991 a fost fondată Mongolian Stock Exchange, o mică bursă de valori.