VIDEO Egiptul nu scapă de „blestemul faraonului“

La mai bine de un an de la căderea regimului Hosni Mubarak, un alt dictator este pe cale să se instaleze, islamistul Mohamed Morsi. Egiptenii sunt gata pentru o nouă revoluţie.

După ce la sfârşitul săptămânii  trecute preşedintele Egiptului, Mohamed Morsi, a hotărât să-şi extindă prerogativele, opoziţia laică şi cea liberală, dar şi juriştii, au simţit că tânăra democraţie, câştigată cu sânge, este din nou în pericol. 

În acest context, egiptenii au reluat protestele în marile oraşe, inclusiv la Cairo, unde Poliţia a recurs la gaze lacrimogene. Corturile au reapărut în celebra Piaţă Tahrir din capitală, locul de unde a pornit mişcarea ce a dus
la înlăturarea regimului Mubarak.

Lor li s-a alăturat Clubul judecătorilor din Egipt, care a lansat un apel la grevă tuturor magistraţilor ţării pentru a-l determina pe preşedintele islamist Mohamed Morsi să renunţe la extinderea prerogativelor sale. Demonstraţii masive sunt programate şi pentru astăzi.

Preşedintele s-a întâlnit, ieri, cu judecătorii, după ce duminică seară a precizat că extinderea prerogativelor sale este temporară. Noi alegeri ar trebui organizate după adoptarea Constituţiei. Însă, în decretul său, Morsi a decis că judecătorii nu pot dizolva comisia care redactează Constituţia şi în care islamiştii sunt majoritari. Decizia vine în momentul în care componenţa sa este luată în discuţie de Înalta Curte Constituţională. În iunie, Curtea a dizolvat Parlamentul majoritar islamist. Acesta a fost însă repus în funcţie de Morsi.

„Nu vor exista compromisuri pentru că ne confruntăm cu un preşedinte care vrea să impună o dictatură“, a declarat opozantul Mohamed ElBaradei, fost şef al agenţiei nucleare a ONU, care l-a calificat pe Morsi drept noul „faraon“. „Nu aş fi surprins dacă armata ar coborî din nou în stradă pentru a împiedica declanşarea haosului şi a proteja patria“, a continuat el, într-o aluzie la atitudinea unor militari în timpul retragerii preşedintelui Hosni Mubarak sub presiunea unei revolte populare în februarie 2011.

 Situaţia economică s-a degradat

 Pe fondul acestei crize politice, în Egipt, se adânceşte şi criza economică.

Investitorii sunt îngrijoraţi de evoluţia situaţiei politice. De la căderea regimului Mubarak, în februarie 2011, economia s-a degradat în mod constant, odată cu scăderea veniturilor din turism şi a investiţiilor străine. Egiptul a fost nevoit să apeleze la FMI pentru un împrumut de 4,8 miliarde de dolari pentru a putea depăşi dificultăţile. ;

 “Nu vor exista compromisuri pentru că ne confruntăm cu un preşedinte care vrea să impună o dictatură”, a declarat Mohamed El-Baradei, fost şef al agenţiei nucleare a ONU.