VIDEO A treia zi de confruntări militare în Caucaz: cel puţin nouă morţi. Armenia anunţă primele sale pierderi

În pofida apelurilor la reţinere, noi confruntări au avut loc marţi între militarii armeni şi azeri, soldându-se cu cel puţin nouă morţi în ambele tabere, transmite AFP.

Aceste confruntări, din regiunea armeană Tavush, situată la graniţa cu Azerbaidjan, opun doi inamici de lungă durată şi constituie cel mai sângeros episod de mai mulţi ani încoace.

Azerbaidjanul a anunţat marţi moartea a şapte dintre soldaţii săi, dar şi a unui civil. În primele două zile de lupte, armata azeră deplânsese patru pierderi în rândul forţelor sale.

Armenia a anunţat primele sale pierderi abia marţi, şi anume doi militari.

Foste republici sovietice, cele două ţări din Caucaz sunt în conflict de cel puţin trei decenii în jurul regiunii Nagorno-Karabah, un teritoriu populat în mare parte de armeni care, cu sprijinul Erevanului, s-a declarat independent faţă de Azerbaidjan la începutul deceniului 1990-2000. Această acţiune de separare a declanşat atunci un război care s-a soldat cu 30.00 de morţi. Un armistiţiu a fost semnat în 1994, dar situaţia rămâne foarte tensionată în regiune.

Cele două ţări se acuză reciproc de izbucnirea ostilităţilor recente.

Ministrul azer al Apărării a acuzat pentru a treia oară marţi Armenia că a trecut la ofensivă cu tiruri de artilerie, cărora le-a răspuns cu „măsuri punitive”.

De cealaltă parte, Ministerul armean al Apărării a acuzat forţele azere că au atacat „utilizând artilerie, tancuri şi vehicule aeriene fără pilot”.

Infrastructuri civile au fost vizate de atacuri în oraşul armean Berd.

Diplomaţia de la Erevan a cerut „un răspuns proporţional” la „aceste agresiuni împotriva securităţii populaţiei civile a Armeniei”.

În faţa acestei situaţii, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeanpă au făcut apel la încetarea focului, în timp ce Turcia şi-a declarat sprijinul faţă de Azerbaidjan.

Aceste confruntări intervin la scurt timp după ce a preşedintele azer Ilham Aliev a ameninţat că va părăsi negocierile de pace pentru Nagorno-Karabah, apreciind că ţara sa are dreptul să caute „o soluţie militară”.

Un război la scară largă între Baku şi Erevan ar putea destabiliza întreaga regiune a Caucazului, unde Moscova şi Ankara au interese geostrategice concurente, notează AFP.

Dar acest scenariu este puţin probabil, potrivit analistului armean Hakob Bardalian.

„Baku şi Erevan, dar şi puterile geopolitice regionale nu vor un război la scară largă, deoarece ei ştiu că ar putea avea consecinţe catastrofale”, a declarat el pentru AFP.

Ultimele confruntări sângeroase între Armenia şi Azerbaidjan au avut loc în 2016, în Nagorno-Karabah.

Acest confict face, din 1992, obiectul unei medieri ruso-americano-franceze în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, numit Grupul de la Minsk.