Ungaria: dictatura nostalgiei
0Doi unguri din trei au votat pentru partide de dreapta (populiste sau extremiste), sătui de prezent şi nostalgici după trecut. FIDESZ (53%), fondat în 1988 de disidentul anticomunist Viktor Orban, a devenit un partid conservator şi naţionalist, care tânjeşte după Ungaria Mare.
Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună), care este al treilea partid - cu 16% din voturi - se opune ordinii democratice constituţionale. În opinia Jobbik, identitatea maghiară creştină este ameninţată, mai ales de ţigani.
Succesul acestor două formaţiuni readuce în prim-plan fantomele trecutului, în special pe cea a lui Miklos Horthy. Amiralul a venit la putere în perioada în care Ungaria a pierdut două treimi din teritoriu după Tratatul de la Trianon, 1920. Horthy a instituit un regim autoritar, pe jumătate feudal, pe jumătate parlamentar. Chiar dacă pe vremea monarhiei frecventa elita evreiască, amiralul nu s-a opus deciziei Parlamentului de a limita la 5% numărul studenţilor evrei. Acesta a fost singurul act antisemit din cei 10 ani petrecuţi de Istvan Bethlen în fruntea guvernului. Venirea lui Hitler la putere în Germania (1933) a schimbat radical ambianţa în Ungaria. Horthy a profitat de sprijinul german pentru a revendica restaurarea Ungariei Mari.
În 1938, după Acordul de la München, Hitler a restituit Budapestei teritorii din România şi Slovacia. Teritorii pe care amiralul le-a vizitat pe calul său alb. Horthy a plecat în exil după înfrângerea Germaniei în război. Rămăşiţele sale au fost repatriate în 1993, când a şi fost reabilitat.
În Ungaria există două modele politice paternaliste: Miklos Horthy şi liderul comunist Janos Kadar, crede scriitorul Gyorgy Konrad. Pentru a avea succes, un partid trebuie să pară dictatorial, având doar o persoană care să gândească pentru toţi. Orban şi FIDESZ se înscriu în acest model. Flancaţi la dreapta de Jobbik. Decorul a fost construit. Actorii au fost distribuiţi. Dar nu se cunoaşte încă scenariul.