Un atlas ilustrează schimbarea climei

Un atlas al Africii realizat exclusiv cu fotografii făcute din spaţiu ilustrează amploarea dezastrului provocat de încălzirea globală pe acest continent. Volumul cu fotografii efectuate pe

Un atlas al Africii realizat exclusiv cu fotografii făcute din spaţiu ilustrează amploarea dezastrului provocat de încălzirea globală pe acest continent. Volumul cu fotografii efectuate pe parcursul a 35 de ani prezintă etapele dispariţiei gheţarilor, lacurilor şi pădurilor africane.

Faţa schimbătoare a continentului negru reiese limpede din alăturarea pozelor făcute deasupra aceluiaşi loc, acum 30 de azi şi în prezent. Fotografiile din satelit, publicate sub egida ONU, arată cum s-au topit gheţarii de pe Muntele Kilimanjaro sau cum au dispărut apele Lacului Ciad.

În poze se văd etapele defrişărilor şi extinderea deşerturilor în zonele tropicale. Degradarea solului în zonele ocupate de refugiaţii din Sudan şi extinderea oraşului Bujumbura, sub presiunea războiului civil dintre hutu şi tutsi, arată cum se răsfrâng conflictele dintre oameni asupra naturii.

Pozele din satelit ale Africii reprezintă probe ale încălzirii globale

Un volum cu fotografii ale continentului negru făcute din spaţiu a fost publicat sub egida ONU. Atlasul conţine imagini comparative din ultimii 35 de ani.

Pădurile din Africa dispar de două ori mai repede decât media mondială a defrişărilor. Puţinii gheţari de pe "continentul negru" se topesc din cauza schimbărilor climatice. Acestea sunt concluziile celor care analizează pozele din atlasul realizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM).

Fotografiile prezintă aproximativ 35 de ani de evoluţie a mediului şi permite măsurarea ratei de creştere a oraşelor, precum şi a extinderii poluării şi defrişărilor.

Defrişarea, o problemă majoră

Continentul african pierde anual peste patru milioane de hectare de pădure - aproximativ suprafaţa Elveţiei -, precizează un comunicat ONU, dat publicităţii împreună cu atlasul.

Acesta cuprinde 400 de pagini cu fotografii care dovedesc că defrişările majore au atins aproximativ 25 de ţări africane, printre care Republica Democratică Congo, Malawi, Nigeria şi Rwanda. Efectele schimbărilor climatice se observă foarte clar pe Muntele Kilimandjaro, care îşi pierde zăpezile eterne, iar Lacul Ciad a scăzut atât de mult, încât riscă să dispară, precum lacurile din Mali.

Penuria de apă se extinde

Gheţarii din Munţii Rwenzori s-au redus la jumătate între 1987 şi 2003. "Atlasul prezintă clar vulnerabilitatea populaţiilor locale în faţa unor forţe care, de cele mai multe ori, scapă de sub control, cum sunt topirea gheţarilor din Uganda şi Tanzania.

Toată Africa suferă din cauza încălzirii globale, iar rezervele ei de apă au scăzut cu mult sub necesarul populaţiei", a explicat într-un comunicat şeful PNUM, Achim Steiner.

Circa 300 de milioane de africani suferă deja din cauza lipsei de apă, iar zonele subsahariene s-ar putea extinde cu încă o treime până în 2050.

Efecte concrete

Topirea gheţarului din Uganda şi a zăpezilor eterne de pe Kilimandjaro

Retragerea fără precedent a apelor Lacului Ciad

Dispariţia Lacului Ngami, din Botswana, precum şi pierderea pădurilor seculare din Camerun

Deşertificarea terenurilor verzi care existau în sudul Saharei