Un an de la criza legii marțiale: Noul președinte sud-coreean cere scuze Coreei de Nord. „Ezit să o spun cu voce tare”

Președintele sud-coreean Lee Jae-myung a declarat miercuri că simte că trebuie să ceară scuze Coreei de Nord pentru ordinul dat de predecesorul său, Yoon Suk-yeol, de a trimite drone și fluturași de propagandă peste graniță, o acțiune care a tensionat serios relațiile intercoreene.

„Cred că ar trebui să-mi cer scuze, dar ezit să o spun cu voce tare”, a afirmat Lee într-o conferință de presă care marchează un an de la proclamarea temporară a legii marțiale de către Yoon, fost președinte între timp destituit și judecat. „Dacă o fac, mă tem că acest lucru ar putea fi folosit ca argument în bătălii ideologice sau pentru a mă acuza că sunt partizan al Nordului”, a adăugat el, potrivit News.ro.

Controversele lui Yoon Suk-yeol și legea marțială

Președintele din Coreea de Sud s-a referit la acuzațiile potrivit cărora Yoon ar fi ordonat armatei să trimită drone deasupra Phenianului și să arunce fluturași ostili Coreei de Nord, cu scopul de a provoca o reacție militară care să justifice proclamarea legii marțiale. La 3 decembrie 2024, Yoon a șocat țara printr-un discurs televizat în care a proclamat legea marțială, susținând că țara era paralizată de opoziția de stânga și infiltrată de forțe comuniste pro-nord-coreene. Armata a fost trimisă să preia controlul asupra Adunării Naționale, însă deputații au reușit să abroge starea de urgență, în timp ce mii de manifestanți și-au exprimat indignarea în fața clădirii parlamentului.

Parchetul sud-coreean a concluzionat că „Yoon Suk-yeol și alte persoane au conspirat pentru a crea condițiile necesare declarării legii marțiale de urgență, crescând astfel riscul unui conflict armat intercoreean și prejudiciind interesele militare publice”.

O criză fără precedent pentru democrație

Procesul fostului președinte, aflat în arest preventiv, continuă pentru insurecție și alte infracțiuni legate de proclamarea legii marțiale, iar el riscă pedeapsa cu moartea. Soția sa este, de asemenea, încarcerată, acuzată de corupție și manipularea pieței bursiere, fiind prima dată în istoria Coreei de Sud când un fost președinte și o fostă primă-doamnă se află în închisoare simultan.

Lee Jae-myung a descris perioada ca fiind „o criză fără precedent în istoria mondială pentru democrația pe timp de pace”, evidențiind polarizarea continuă a societății sud-coreene, încetinirea economică și amenințarea persistentă din partea Coreei de Nord. Președintele de centru-stânga a subliniat meritele „K-democracy”, democrația coreeană care a reușit destituirea lui Yoon, dar a recunoscut că țara rămâne profund divizată.

Aproape douăzeci de apropiați ai lui Yoon, inclusiv fostul șef al serviciilor secrete și ministrul de interne, sunt urmăriți penal, iar toate audierile legate de legea marțială urmează să se încheie până în februarie 2026.

Seulul între SUA, China și Japonia

În aceeași conferință de presă, Lee a abordat și acordul cu Washingtonul privind construirea de submarine cu propulsie nucleară, subliniind că producția acestora în Statele Unite ar fi „extrem de dificilă din punct de vedere practic”.

De asemenea, președintele sud-coreean a afirmat că Seulul nu ar trebui să ia partea Japoniei sau a Chinei în contextul tensiunilor legate de Taiwan: „Japonia și China sunt în conflict, iar a lua partea uneia dintre ele nu face decât să agraveze tensiunile. Abordarea ideală constă în coexistență, respect reciproc și cooperare pe cât posibil”, explicând că Asia de Nord-Est este „o regiune foarte periculoasă din punct de vedere al securității militare”.

Ultimele tensiuni au inclus intrarea a două nave chineze în apele teritoriale japoneze în jurul insulelor Senkaku, revendicate atât de Tokyo, cât și de Beijing, precum și reacțiile furioase ale Chinei la declarațiile prim-ministrului japonez privind Taiwanul.