Umbra Israelului în ruperea relaţiilor diplomatice între Algeria şi Maroc

Tensiunile pe subiecte tradiţional dificile dintre Algeria şi Maroc au escaladat până la ruperea relaţiilor diplomatice. Ruptura intervine după luni de şicanări, inclusiv la ONU.

Algeria a decis să pună capăt relaţiilor diplomatice cu Maroc, invocând acţiuni „ostile” ale statului vecin. De cealaltă parte, Marocul a denunţat o decizie „unilaterală” şi „nejustificată” a Algeriei.

„Algeria a decis să rupă începând de azi relaţiile diplomatice cu Marocul”, a anunţat marţi ministrul algerian de Externe Ramtane Lamamra în cursul unei conferinţe de presă.

Lamamra i-a reproşat Rabatului că „nu a încetat să ameninţe cu acţiuni ostile la adresa Algeriei”.

Într-un comunicat publicat marţi seara, Ministerul marocan de Externe ţine să îşi exprime regretul faţă de o decizie „complet nejustificată, dar aşteptată” din partea Algeriei. Marocul condamnă „logica escaladării” şi respinge „pretextele mincinoase, chiar absurde, care stau la baza ei”, se arată în comunicat.

Tradiţional dificile, relaţiile dintre cei doi vecini din nord-vestul Africii s-au acutizat în ultimele luni pe fondul unor repoziţionări diplomatice şi acuzaţii reciproce de susţinere a separatismului.

Sub imboldul SUA, Marocul şi-a normalizat relaţiile cu Israelul. Mişcarea este privită cu neîncredere de către Algeria, care a răspuns aprofundând legăturile cu Iran şi devenind mai vocală în conflictul israeliano-palestinian. Deranjul Algeriei vine din faptul că normalizarea presupune şi recunoaşterea suveranităţii Marocului asupra Saharei Occidentale. Ori Algerul oferă sprijin Republicii Democratice Arabe Sahariane, înfiinţată în partea de est a acestui teritoriu şi aflată în luptă cu Marocul.

Potrivit Algeriei, normalizarea marocano-israeliană face parte dintr-o serie de „manevre ciudate” pentru destabilizarea ei.

Israelul nu a rămas dator. Pe 12 august, la Casablanca, ministrul israelian de Externe Yair Lapid a exprimat „îngrijorări” faţă de „rolul jucat de Algeria în regiune” şi apropierea sa de Iran”. El a acuzat totodată Algeria că a dus o „campanie anti-israeliană” în calitatea sa de „observator al Uniunii Africane”.

„Acuzaţii fără noimă şi ameninţări voalate”, a răspuns Lamamra.

De cealaltă parte, Marocul se transformă într-un apărător tot mai înfocat al separatiştilor din regiunea Kabylie, din nord-estul Algeriei. „Provocarea a atins punctul culminant atunci când un delegat al Marocului la ONU a cerut independenţa oamenilor din regiunea Kabylie”, a spus şeful diplomaţiei algeriene. El s-a referit la o notă difuzată la o reuniune ONU în care Marocul atrage atenţia că „oamenii viteji din Kabylie merită să se bucure pe deplin de dreptul lor la autodeterminare”. O abordare „periculoasă şi iresponsabilă”, denunţă Algerul, pentru care dosarul Kabylie reprezintă o linie roşie.

După difuzarea notei, la 14 iulie, Algerul l-a rechemat pe ambasadorul său la Rabat pentru „consultări cu efect imediat”, denunţând o „derivă a misiunii diplomatice marocane la New York”.

Mişcarea pentru Autodeterminarea Kabylie (MAK) este acuzată acum că a declanşat incendiile care s-au soldat cu 90 de morţi în Algeria. MAK, care, potrivit Algeriei, are parte de sprijinul Marocului şi Israelului, este catalogată drept „organizaţie teroristă”.

Prima ruptură în relaţiile algeriano-marocane s-a produs la 7 martie 1976, la iniţiativa Rabatului, care a contestat atunci decizia Algerului de a recunoaşte Republica Democratică Arabă Sahariană, autoproclamată de separatiştii din Frontul Polisario.