Ultimul preşedinte alb al Africii de Sud, Frederik de Klerk, a murit la vârsta de 85 de ani

Ultimul preşedinte alb sud-african, Frederik de Klerk, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, care a pus capăt politicii de apartheid şi l-a eliberat pe Nelson Mandela, a decedat joi, la vârsta de 85 de ani, relatează AFP.

”Cu cea mai mare tristeţe, Fundaţia FW de Klerk anunţă decesul fostului preşedinte FW de Klerk, liniştit, în această (joi) dimineaţa, la domiciliul său din Fresnaye”, la periferia Cape Town, a anunţat într-un comunicat fundaţia sa.

El anunţa în martie, în ziua în care împlinea 85 de ani,  că suferea de un mezoteliom, un cancer care afectează ţesutul plămânilor.

”El îi lasă în urma sa pe soţia sa Elita, pe copiii lor Jan şi Susan şi pe strănepoţii săi”, se arată în text, redactat în engleză şi afrikaans.

De Klerk, cu reputaţia unui mare conservator, i-a succedat preşedintelui PW Botha în 1989, slăbit de un infarct.

La 2 februarie 1990, acest aparatcik al Partidului Naţional, declara în Parlament, în pofida oricărei aşteptări că ”a venit ora negocierilor”. El anunţa atunci eliberarea necondiţionată a liderului ANC Nelson Mandela, care se afla în închisoare de 27 de ani, şi ridicarea interdicţiei partidelor anti-aparheid.

Această decizie avea să lanseze adevăratul proces de tranziţie care a condus, patru ani mai târziu, la organizarea primelor alegeri multculturale din istoria ţării, în urma cărora Mandela obţinea o victorie.

Cei doi au primit împreună Premiul Nobel pentru pace în 1993, pentru ”eforturile lor vizând dispariţia paşnică a regmului de apartheid şi pentru stabilirea unei noi Africi de Sud democratice”.

Douăzeci de ani mai târziu, FW De Klerk aprecia că decizia sa a permis evitarea ”unei catastrofe”, prin scoaterea albilor din ”izolarea şi vina” lor şi că le-a permis etnicilor de culoare să acceadă la ”demnitate şi egalitate”.

El a însoţit timp de doi ani tânăra democraţie, devenind vicepreşedintele primului preşedinte de culoare din ţară.

Însă, în 1996, el demisionează şi reporşează noii Constituţii faptul că nu le garantează albilor o continuare a împărţirii puterii.

Un mai târziu el abandonează conducerea Partidului Naţional şi se retrage din viaţa politică.

De Klerk, născut la 18 martie 1936, a evoluat mereu în mediile naţionaliste afrikaans, descendente ale primilor colonişti europeni, care vorbesc o limbă derivată din olandeză.

”El părea să fie chintesenţa omului aparatului (...). Nimic din trecutul său nu părea să indice umbra unui spirit al reformei”, avea să scrie Nelson Mandela în autobiografia sa.

În 2020, De Klerk a declanşat o polemircă aprigă, negând că apartheidul a fost o crimă împotriva umanităţii, după care a prezentat scuze.