Turcia îşi intensifică operaţiunile de îndepărtare a mucilagiului marin din Marea Marmara, care s-ar fi infiltrat şi în unele zone ale Mării Egee şi Mării Negre

Autorităţile turce au început o amplă acţiune de curăţare a mucilagiului marin ce a cuprins porţiuni mari din  Marea Marmara şi s-a infiltrat pe porţiuni limitate în Marea Egee şi Marea Neagră. Turcia a format un comitet de coordonare şi planificare reprezentat de instituţii de stat şi fundaţii de mediu, printre alţii, potrivit unei circulare distribuite de preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan.

„Toată asistenţa şi spijinul necesare vor fi oferite meticulos”, a transmis preşedintele turc într-un document oficial, potrivit Daily Sabbah.

Mucilagiul din Marea Marmara, nord-vestul Turciei, a început să se formeze în luna decembrie, şi constă într-o supracreştere a alegelor din cauza nutrienţilor în exces şi a temperaturilor ridicate. În sine inofensivă, substanţa atrage virusuri şi bacterii şi sufocă viaţa marină când ajunge ca o pătură groasă ce acoperă suprafaţa apei, distrugând habitatul marin.

Operaţiunea de curăţare se desfăşoară din 8 iunie la 88 de locaţii, pe coastele Istanbulului. Mucilagiul - acumulat în cea mai mare parte în Mudanya, Golful Gemlik, Gebze şi împrejurimile sale, zonele de coastă din partea anatoliană (asiatică) a Istanbulului şi din jurul Insulele Principilor (Adalar)- au acoperit parţial şi malurile Mării Marmara.

Substanţa care acoperă coasta centrală a provinciei Yalova din nord-vestul Turciei a fost dispersată de vânt în zonele de coastă din districtele Çınarcık şi Armutlu, precum şi în oraşul Esenköy, care sunt centre turistice importante.

Minstrul turc al Mediului Murat Kurum a iniţiat o campanie de mobilizare pentru îndepăratea mucilaciului marin pe 8 iunie şi până duminică a fost curăţat un volum de peste 1.000 de metri cubi de „muci marini”.

Parlamentul turc a aprobat înfiinţarea unui comitet de investigaţie care să vină cu un raport şi măsuri în decurs de trei luni.

Kurum a anunţat că guvernul va forma un „consiliu de coordonare” care va include Ministerul Mediului şi Planificării Urbane, universităţi, camere de comerţ şi industrii, organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) şi alte instituţii şi organizaţii relevante pentru reducerea poluării şi monitorizarea regiunii Marmara. „Un consiliu ştiinţific şi tehnic va fi înfiinţat în cadrul Uniunii Municipiilor Marmara", a spus el.

Un strat gros de mucilagiu marin a apărut în largul coastei oraşului Fatsa de la Marea Neagră, provincia Ordu, la mai puţin de o lună după ce a fost raportat în largul coastei vecine Samsun - acesta fost curăţat dar profesorul Mehmet Aydın avertizează că, în „trei până la cinci ani”, Marea Neagră s-ar putea confrunta cu o situaţie sumbră. Aydın, de la Facultatea de Ştiinţe Maritime de la Universitatea Ordu, a explicat luni agenţiei Demirören (DHA) că poluarea a jucat un rol în mucilagiu, indicând utilizarea excesivă a azotului şi a fosforului în agricultura din regiunea cunoscută pentru producţia de ceai şi alune. Aydın spune că atât Marea Marmara, cât şi Marea Neagră sunt „fără ieşire la mare”, iar acest lucru a agravat impactul deşeurilor industriale şi de canalizare deversate în ele. El a menţionat că regiunea nu dispune de facilităţi avansate de tratare a apelor uzate, avertizând cu privire la practica „deversării profunde” care aruncă deşeurile la doar 20 de metri adâncime.

Porţiuni dintr-o masă imensă de mucilagiu care a acoperit o vastă zonă a Mării Marmara în largul Istanbulului, au fost descoperite recent în nordul Greciei, dezvăluia pe 7 iunie un om de ştiinţă grec pentru Greek Reporter.

Pescarii din Kavala au observat stratul gros şi lipicios al materiei de tip mucus, plutind în largul coastei oraşului din aprilie”, anunţa biologul marin Kalliopi Pagkou, directorul de cercetare la Institutul de Oceanografie din Grecia.

„Este un fenomen care apare de regulă în ape puţin adînci şi în mări închise precum Marmara. De data asta a căpătat proporţii gigantice din cauza activităţii umane”, a spus aceasta, explicând că este consecinţa supraproducţiei de fitoplancton, cauzată de deversarea deşeurilor menajere şi industriale netratate şi de schimbările climatice.