Tătarii „atacă“ flota rusă din Crimeea

35.000 de persoane au denunţat la Simferopol acordul de concesionare a bazei navale. Tătarii din Crimeea consideră drept o ameninţare pentru existenţa lor prelungirea staţionării Flotei Ruse până în 2042 în peninsula din sudul Ucrainei.

Manifestaţia de comemorare a 66 de ani de la deportarea tătarilor din Crimeea, din ordinul lui Stalin, s-a transformat, marţi, într-un protest la adresa acordului de prelungire a staţionării Flotei Ruse la Sevastopol.

Circa 35.000 de persoane s-au adunat în piaţa centrală din Simferopol, cel mai mare oraş din Crimeea, unde au afişat pancarte inscripţionate cu mesajul „Nu bazelor militare în Crimeea" şi „Restituiţi-ne casele şi bunurile".

Unul dintre liderii tătarilor, Mustafa Djemilev, a criticat dur contractul de concesionare pe 25 de ani a bazei navale ruse din Crimeea, în schimbul unei reduceri cu 30 la sută a preţului gazelor ruseşti. Înţelegerea a fost perfectată în aprilie, la Harkov, de către preşedintele rus, Dmitri Medvedev, şi omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici.

„Puterea a concesionat o parte din teritoriul naţional al ţării, fapt ce alimentează sentimentele separatiste în Crimeea", a precizat Djemilev în faţa manifestanţilor.

Ali Hamzin, unul dintre şefii Mejlisului (parlamentul etnicilor tătari din peninsulă) susţine că „Moscova nu se va opri la Flota rusă şi va încerca să facă o Crimee rusă, iar pentru tătari începe o nouă perioadă de încercări", a adăugat el.

Occidentul, chemat în ajutor

Hamzin a precizat că, în aceste condiţii, tătarii din Peninsula Crimeea se vor adresa altor ţări şi organizaţiilor internaţionale pentru a cere protecţie şi pentru soluţionarea problemelor cu care ei se confruntă. El a făcut apel la organizarea unei conferinţe internaţionale în cadrul căreia să fie discutată soarta populaţiei tătare din Crimeea, greu încercată în perioada stalinistă.

Mustafa Djemilev a ţinut să anunţe că poporul său va sprijini opoziţia prooccidentală ucraineană care denunţă acordul semnat de Medvedev şi Ianukovici. Tătarii nu susţin extinderea cooperării cu Rusia, preferând să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul, inclusiv cu SUA şi Turcia.

Probleme cu autorităţile

În perioada 18-20 mai 1944, circa 200.000 de tătari din Crimeea, popor de origine turcă acuzat în acea perioadă de Stalin de colaborare cu naziştii, au fost deportaţi în Asia centrală. Ei au primit permisiunea să se întoarcă în locurile de baştină în 1989, dar mulţi trăiesc în condiţii dificile.

Tătarii din Crimeea reprezintă în prezent 13 la sută din populaţia acestei peninsule şi întâmpină probleme în a-şi recupera proprietăţile ocupate după deportarea predecesorilor lor. Ucraina nu a reabilitat încă oficial minoritatea tătară, nici nu a recunoscut drama deportării. Crimeea, anexată de Rusia la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi cedată Ucrainei sovietice în 1954, este populată în principal de etnici ruşi.