Ţări care au reuşit unde Grecia a eşuat

Estonia, Polonia şi Irlanda pot fi date ca exemplu întrucât au putut să impună reforme dure pentru a se redresa economic. Estonia este ţara care, în urmă cu doi ani, era într-o situaţie disperată. După ce a trecut la reforme dure, cerute de Uniunea Europeană şi FMI, a reuşit să-şi redreseze bugetul public şi să treacă pe creştere economică.

Estonia a implementat un program pe care mass-media l-a calificat „ultraliberal". Ţara, care a reuşit să şi intre în zona euro la începutul acestui an, a arătat „o determinare remarcabilă", se arată în ultimul raport al OCDE. În 2009, din cauza gradului ridicat de expunere, economia estonă a avut de suferit de pe urma crizei financiare. PIB-ul  scăzuse cu 14% , iar rata şomajului ajunsese la 19%.

Dar guvernul din această republică baltică fost sovietică s-a bazat în întregime pe iniţiativa privată şi a refuzat acumularea de deficite, aşa cum au procedat multe ţări europene cu vechi economii de piaţă . În loc să crească cheltuielile guvernamentale, a redus numărul funcţionarilor publici, a redus pensiile, dar a menţinut cota unică de impozitare la 26 la sută. Guvernul eston a preferat să atragă investitorii în loc să-i alunge, scrie „Le Temps".

Impozitul pe avere este cel mai scăzut din statele OCDE. Numai terenul este impozitat, nu şi clădirile, iar valorile cadastrale sunt rareori revizuite. Politica liberală nu a fost o noutate pentru estonieni. Ea a fost impusă de Maart Laar, în 1992, pe atunci premier, acum ministru al Apărării. În trimestrul al doilea din 2011, rata de creştere a ajuns la 8,4 la sută, şomajul a scăzut anul acesta de la 17,9%,la 12,8%. Datoria ţării este de 6,6 la sută din PIB. 

Polonia, rezultate cu bani europeni

Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care în timpul crizei financiare nu şi-a oprit ritmul de creştere economică. Potrivit datelor pentru al doilea trimestru din 2011, PIB-ul Poloniei a crescut cu 4,3%, urmând unei creşteri de 4,4% în primele trei luni ale anului.

Polonia mai are şi alte atuuri: o piaţă liberă cu 38,5 milioane de consumatori, o forţă de muncă înalt calificată, eficientă şi competitivă, prezenţă solidă a investitorilor străini. Această creştere s-a bazat foarte mult pe accesarea fondurilor europene. Polonia a primit, de la aderare, 67 de miliarde de euro din fonduri UE.

Nu numai investiţiile străine sunt responsabile pentru miracolul economic polonez, ci şi ingeniozitatea întreprinzătorilor locali. Companiile mici şi mijlocii poloneze produc, în primul rând, pentru piaţa poloneză, astfel că doar 40% din economie este dependentă de exporturi.

Cererea mare pe piaţa internă şi ataşamentul polonezilor faţă de consum au împiedicat ţara să alunece în recesiune în timpul crizei din 2009. 

Pariul irlandez cu austeritatea   

Irlanda a fost şi ea la un pas de faliment. Măsurile draconice de austeritate luate de autorităţi, chiar cu preţul unor alegeri anticipate pierdute de partidul premierului Brian Cowen, încep să dea roade, cred economiştii. Creşterile fiscale şi reducerile de cheltuieli, în valoare cumulată, se ridică la 30 de miliarde de euro, echivalentul a 20 la sută din PIB, într-un singur an. Aceeaşi valoare este prevăzută până în 2014. Noul premier, Enda Kenny, speră că ţara sa va ieşi din programul de „ajutorare şi monitorizare al UE şi FMI" cât mai curând. În plus, şi-a propus ca până în 2015 să reducă deficitul bugetar la trei la sută.

Autorităţile irlandeze doresc să reducă deficitul mai repede decât s-au angajat faţă de UE şi FMI, pentru ca ţara să-şi recapete credibilitatea pe pieţele financiare internaţionale. În ciuda ajustărilor fiscale dureroase, a creşterii şomajului la 14 la sută, a scăderii salariilor şi prăbuşirii preţurilor la case, poporul irlandez a suportat cu stoicism, scrie „The Economist". Măsurile de austeritate au început să dea roade, deficitul apropiindu-se de 10 la sută în acest an, încă ridicat, dar acceptabil faţă de 32 la sută cât era anul trecut. Şi economia dă semne de revenire, spre deosebire de Grecia sau Portugalia.

Cu toate acestea există încă riscuri mari, deoarece Irlanda rămâne aproape în întregime dependentă de exporturi, iar cererea internă este foarte scăzută.

67 de miliarde de euro a primit Polonia fonduri de la Uniunea Europeană.