Sute de militari americani, dislocaţi la graniţa dintre Iordania şi Siria

Ziarul britanic „The Times“ scrie că sute de militari americani au fost plasaţi la graniţa dintre Iordania şi Siria. În felul acesta, Statele Unite intenţionează „să pregătească calea pentru înarmarea rebelilor sirieni”.

Dislocarea militarilor americani a fost mascată de exerciţiile militare pe care Statele Unite şi Iordania le desfăşoară săptămâna aceasta. După încheierea lor, infanteriştii marini timp de câteva luni vor rămâne în nordul Iordaniei, la graniţa cu Siria. Anterior, autorităţile americane au declarat că deţin destule informaţii cu privire la folosirea armei chimice de către militarii sirieni.

Casa Albă respinge ideea unei zone de interdicţie aeriană în Siria

Casa Albă a respins, vineri, ideea unor comandanţi militari americani de a impune imediat o zonă de interdicţie aeriană în Siria pentru a ajuta rebelii împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad, pe care l-a acuzat pentru prima dată că a recurs la stocul de arme chimice, relatează AFP.

Preşedintele american Barack Obama i-a consultat pe partenerii săi europeni din cadrul G8 înaintea summitului acestui grup prevăzut să aibă loc la începutul săptămânii viitoare în Irlanda de Nord, unde Siria ar urma să deţină un loc important pe agendă. Încă de luni, Obama a avut o întrevedere cu omologul său rus Vladimir Putin.

Presa americană a afirmat că Pentagonul a propus administraţiei Obama să pună în aplicare o zonă de interdicţie aeriană limitată, în special pentru a proteja taberele de antrenament ale combatanţilor opoziţiei din Siria.

Impunerea unei astfel de zone a fost una dintre măsurile decise în cadrul angajamentului Statelor Unite şi aliaţilor lor în operaţiunile militare împotriva regimului lui Muammar Kadhafi în Libia, în 2011, dar un colaborator apropiat al preşedintelui american Barack Obama a asigurat că reproducerea acestei scheme în Siria ar fi mai complicată.

"Este extraordinar de dificil, periculos şi costisitor în Siria", a declarat consilierul adjunct pentru securitate naţională al lui Obama, Ben Rhodes, în cadrul unei întâlniri cu presa, vineri la prânz, la Casa Albă.

"În Libia, exista o situaţie în care opoziţia controla părţi enorme din ţară şi am putut să le protejăm din spaţiul aerian", a explicat el, subliniind că Libia nu avea "aceleaşi sisteme de apărare aeriană ca cele care există în Siria".

În plus, "forţele regimului şi cele ale opoziţiei sunt amestecate, iar în unele cazuri se bat pe grupuri de case în oraşe, nu este o problemă pe care să o putem rezolva din aer", a menţionat el, în timp ce ambasadoarea americană la ONU Susan Rice a afirmat că o astfel de zonă ar prezenta "inconveniente şi limite".

"Trebuie să înţelegem că zona de interdicţie aeriană nu este soluţia miraculoasă", a adăugat Rhodes, apărând ideea de a "încerca o consolidare a opoziţiei moderate", în timp ce Washingtonul şi-a anunţat cu o zi înainte decizia de a le oferi "susţinere militară" rebelilor, după ce a conchis că regimul Assad a recurs la arme chimice.

Această noţiune acoperă în special livrarea de arme uşoare rebelilor, potrivit presei americane. Dar preşedinţia americană a refuzat să confirme. Rhodes a refuzat să explice, vineri, natura acestei "susţineri".

Administraţia nu a închis total uşa unei zone de interdicţie aeriană pe viitor. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, a subliniat vineri că dacă nu a fost luată o decizie pe acest subiect, această strategie "figurează în opţiunile" aflate la dispoziţia preşedintelui.

În paralel, Obama intenţiona să aibă vineri o întrevedere prin videoconferinţă cu liderii francez, britanic, german şi italian, pentru a discuta în special despre Siria, înaintea summitului G8 luni şi marţi.

Casa Albă a amintit că Obama se va întâlni încă de luni cu omologul său rus Vladimir Putin, în cadrul reuniunii internaţionale, şi că Siria figurează pe agenda discuţiilor.

Moscova este unul dintre principalii susţinători ai lui Assad şi a blocat toate rezoluţiile cu caracter coercitiv ale ONU vizând regimul sirian.

Hezbollah-ul rămâne alături de Assad

De cealaltă parte, mişcarea şiită libaneză Hezbollah, care participă la luptele din Siria alături de regimul preşedintelui Bashar al-Assad, va rămâne implicat în conflict, a anunţat vineri liderul acestora, Hassan Nasrallah, citat de AFP.

"Înainte de Qousseir este ca după Qousseir. Nimic nu s-a schimbat", a declarat el, făcând referire la oraşul sirian recucerit la 5 iunie de armata siriană, mulţumită ajutorului decisiv acordat de mişcarea libaneză.

"Complotul nu a rămas la fel? (...) S-au schimbat faptele? Dimpotrivă, în tabăra cealaltă, a rebelilor, există o tendinţă de a amplifica această confruntare", a adăugat el, într-un discurs.

"Acolo unde trebuie să fim, acolo vom fi. Acolo unde am început să ne asumăm responsabilităţi, vom continua să ne asumăm aceste responsabilităţi, fără să mai intrăm în detalii", a continuat şeful Hezbollah, care trăieşte şi vorbeşte dintr-un loc ţinut secret, din raţiuni de securitate.

Detaliile depind de necesităţile de pe teren", a precizat el. Hezbolahul, aliat neclintit al regimului, a jucat un rol determinant în capturarea Qousseir, oraş strategic din apropierea frontierei libaneze.

Conflictul din Siria, calificat de Damasc drept complot comandat din străinătate, a divizat profund Libanul, între susţinătorii şi opozanţii preşedintelui Bashar al-Assad, şi a exacerbat tensiunile confesionale. Majoritatea şiiţilor din Liban sunt pro-Assad, în timp ce sunniţii susţin cauza opoziţiei.

Preşedintele Ceceniei, Ramzan Kadârov, susţine că serviciile speciale străine încearcă să recruteze tineri din Cecenia pentru ca să lupte de partea opoziţiei siriene.