SUA critică România pentru libertatea religioasă

Cu câteva ore înainte de semnarea acordului privind scutul, departamentul de Stat a publicat un Raport cu privire la Libertăţile Religioase, ce conţine o serie de critici la adresa României.

Raportul notează că administraţia SUA discută despre libertatea religioasă cu Guvernul României în cadrul angajamentului său de promovare a drepturilor omului.

"Administraţia SUA şi-a menţinut interesul în legătură cu temele legate de libertatea religioasă. Ambasada a menţinut un contact strâns cu o gamă largă de grupuri religioasă şi ONG-uri din ţară , inclusiv cu grupuri musulmane şi alte grupuri religioase minoritare pentru a monitoriza şi discuta despre libertatea religioasă. Ambasadorul şi alţi oficiali din cadrul ambasadei s-au întâlnit în mod constant şi au exprimat îngrijorări legate de libertatea religioasă cu lideri religioşi, cu oficiali guvernamentali. Ambasadorul, însărcinatul cu afaceri şi alţi oficiali din cadrul ambasadei şi-au exprimat în mod repetat îngrijorarea în legătură cu ritmul lent de restituire a proprietăţilor bisericii, mai ales ale Bisericii Greco-Catolice, în discuţiile cu oficiali guvernamentali", se arată în raportul citat de Mediafax.

"Ambasada a continuat să încurajeze reluarea dialogului între Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică menit reconcilierii şi rezolvării disputelor curente pe tema proprietăţilor. Oficiali SUA au continuat să pledeze în cercurile guvernamentale pentru un tratament corect şi egal în ceea ce priveşte chestiunile legate de restituirea proprietăţilor şi pentru aplicarea unui tratament nediscriminatoriu tuturor grupurilor religioase", se mai arată în raport.

De asemenea, notează raportul, oficialii americani de la ambasada din Bucureşti precum şi alţi oficiali guvernamentali americani au discutat cu oficiali ai Executivului de la Bucureşti "despre importanţa unei depline recunoaşteri a Holocaustului în ţară, îmbunătăţiri ale curiculei legate de Holocaust şi deplina implementare a recomandărilor formulate în 2004 de Comisia Wiesel".

Raportul notează însă că atât Constituţia cât şi celelalte legi şi politici naţionale protejează libertatea religioasă şi, în practică, Guvernul a consolidat protecţia astfel acordată.

Documentul mai arată că Guvernul a respectat în general libertatea religioasă atât legislativ cât şi în practică.

"Au existat informaţii privind abuzuri sau cazuri de discriminare bazate pe afilierea religioasă, credinţe sau practici. Au fost cazuri în care unii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe au dovedit ostilitate faţă de membrii bisericilor neortodoxe şi au criticat activitatea de misionariat", se mai arată în raport.

Documentul notează că Biserica Greco-Catolică s-a plâns în continuare că autorităţile locale s-au opus în mod constant acordării unui permis de construire pentru o nouă biserică la Săpânţa. De asemenea, notează Departamentul de Stat a mai notat că bisericile Adventistă şi Baptistă au raportat situaţii similare la Bucureşti şi Bursuceni, Suceava.

"Puţini politicieni au sprijinit legi şi măsuri care ar nemulţumi Biserica Ortodoxă", se mai arată în document.

Printre neregulile semnalate, raportul menţionează că BNR a emis în luna iulie o monedă comemorativă cu Patriarhul Miron Cristea, fost conducător al Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1925-1939 şi fost prim-ministru în perioada 1938-1939. Raportul notează că pe durata ocupării funcţiei de prim-ministru, Miron Cristea a fost responsabil pentru revizuirea legii cetăţeniei, prin care s-a retras cetăţenia unui număr de aproximativ 225.000 de evrei. "Mulţi dintre aceştia au murit ulterior în timpul Holocaustului. The United States Holocaust Memorial Museum, Institutul Naţional Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului în România şi alte organizaţii au cerut BNR să retragă moneda", notează documentul.

Raportul menţionează că Banca Naţională nu a retras din circulaţie moneda, argumentând, alături de BOR, că aceasta "nu ar trebui relaţionată cu scurta activitate ca prim-ministru a Patriarhului Cristea".