Spirala nocivă a urii împotriva romilor

Problema romilor nu se poate rezolva peste noapte, nici cu escavatorul, nici cu discursuri. Iar o reţetă unică este imposibilă. Deocamdată vedem doar cum ajunge să crească ura chiar în societăţi democratice, alimentată de stereotipii şi de o acţiune improprie a instituţiilor publice.

Siguranţa şi ordinea publică sunt două servicii cheie pe care statul are datoria să le asigure. Răspund unei nevoi primare a omului - supravieţuirea - şi fac parte din clauzele de bază ale contractului social. Au un rol strategic şi contribuie la stabilitatea şi la bunăstarea comunităţii. De aceea sunt şi teme politice care aduc încredere şi voturi, în special când alegătorii se simt ameninţaţi. Problemele apar când discursul şi măsurile de ordine publică degenerează şi alimentează spirala urii.

Citiţi şi:

Franţa se ceartă cu Biserica din cauza ţiganilor
Presă: Imigranţii repatriaţi de Franţa în Bulgaria erau etnici turci, nu rromi

Uniformizare şi stereotipuri

Printre romi sunt stiluri diverse de viaţă şi, implicit, destine diferite, ca şi în alte grupuri. Dar la nivel de percepţie publică, imaginea romilor este uniformizată, stereotipizată şi negativă: romii sunt răi, periculoşi, infractori.

Migraţia romilor spre societăţile occidentale, prospere şi cu un stil de viaţă ordonat şi bine organizat, în contrast cu cel nomad; infracţionalitatea, care domină agenda publică; neintegrarea socială; sărăcia; marginalitatea, sunt câţiva factori, care, cu sprijinul unui discurs public limitativ al mass-media şi al clasei politice, au contribuit la generalizarea acestor stereotipuri negative.

Din păcate, asocierea dintre stereotipurile negative şi tema siguranţei, pentru a fundamenta politici publice, a pus sub semnul întrebării valorile şi principiile democratice. Asimilarea comunităţii rome cu infracţionalitatea înseamnă generalizarea culpei individuale la nivelul grupului; or, într-o societate democratică, individul este judecat după faptele sale, nu după etnie.

Responsabilitatea tuturor

Solicitarea ca ţările de origine să-i ţină pe romi acasă încalcă principiul UE privind libertatea de mişcare şi una din valorile fundamentale ale omului - egalitatea în drepturi -, instituind în schimb premisa, ce poate fi considerată rasistă, că unii sunt mai răi decât alţii şi trebuie trataţi mai dur.

Afirmaţia că ţările de origine sunt responsabile pentru problemele asociate romilor în ţările de destinaţie contravine principiului teritorialităţii - un stat poate să intervină doar pe teritoriul său şi nu pe teritoriul altuia - şi anulează responsabilitatea statului de primire în organizarea relaţiilor sociale între locuitorii săi, inclusiv cei temporari.

Alungarea romilor dintr-un loc în altul, fără a le da o alternativă, agravează lucrurile, chiar dacă imaginea transmisă este că „se rezolvă problema". Fără a fi prinşi în ţesutul de relaţii sociale care să le permită să-şi găsească locul, vor face ce au mai făcut: o altă tabără ilegală şi acelaşi stil de viaţă.

Respingerea reciprocă

Societatea majoritară va continua să-i respingă, va refuza să-i cunoască şi să relaţioneze cu ei, va perpetua stereotipurile şi va dezvolta atitudini şi comportamente negative, de respingere şi de ură. Un comportament negativ va determina alt comportament negativ, iar ura dintre majoritari si minoritari se va hrăni reciproc.

Desigur, si ţările de origine au o responsabilitate. Aceasta nu revine doar statului, ci şi societăţii civile, oamenilor politici, cetătenilor, liderilor formali sau informali ai romilor şi romilor înşişi. Ca să avem siguranţă şi bunăstare, soluţia este să acţionăm pornind de la premisa că romii sunt oameni, egalii noştri, oricare ne-ar fi cetăţenia sau etnia, şi să-i sprijinim să se integreze.

Uniunea Europeană nu este doar un spaţiu de eficienţă economică si de bunăstare personală. Este un spaţiu al valorilor. Indiferenţa şi pasivitatea faţă de creşterea spiralei urii între ne-romi şi romi contravin acestor valori şi şubrezesc fundamentul proiectului european. În final, aceasta se va întoarce tocmai împotriva siguranţei şi bunăstării pe care unii vor să le apere gonind romii cu escavatorul.

Oana Marinescu a fost director general pentru diplomaţie publică al MAE.