Serviciile secrete turce, păcălite de pucişti. Mesageriile criptate le-au dat bătăi de cap

În pofida unei vaste şi bine puse la punct reţele de spionaj, agenţia turcă de informaţii MIT nu a reuşit să găsească dovezi care să indice faptul că elemente din cadrul forţelor de securitate pregăteau o lovitură de stat. Lovitura de stat a relevat serioase deficienţe în activitatea agenţiei turce de spionaj.

Concentrată pe dejucarea ameninţărilor teroriste venite din partea militanţilor Stat Islamic şi a separatiştilor kurzi, agenţia turcă de spionaj nu a reuşit să detecteze planurile privind pregătirea unei lovituri de stat, scrie Wall Street Journal.

Cu mai multe luni înainte de tentativa de lovitură de stat, agenţia turcă de spionaj a reuşit să intercepteze mai multe milioane de mesaje, însă în aceste mesaje nu au fost găsite menţiuni privind complotul. Pe lângă cantitatea imensă de mesaje, analiştii agenţiei au avut de soluţionat şi problema decriptării comunicaţilor folosite de presupuşii complotişti, fapt ce a îngreunat şi mai mult colectarea de informaţii, au declarat oficiali din cadrul serviciului turc de informaţii.

Pregătirile pentru lovitură de stat nu au fost detectate nici de serviciile de informaţii americane, chiar dacă acest lucru ar fi compromis a doua cea mai mare forţă armată din cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Cu toate acestea, agenţiile de spionaj americane cunoşteau faptul că opoziţia împotriva preşedintelui Erdogan era în creştere, iar într-o analiză clasificată, Turcia a fost inclusă pe o listă a ţărilor cu risc sporit de instabilitate politică, însă nu au existat avertismente privind iminenţa unei lovituri de stat.

 Autorităţile de la Ankara îl acuză pe clericul musulman Fethullah Gulen de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din Turcia, iar Administraţia Recep Tayyip Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor acestuia şi cere extrădarea lui Gulen din Statele Unite.

Gulen şi adepţii acestuia însă neagă orice fel de implicare în lovitura de stat şi susţin că Erdogan ar fi orchestrat această acţiune pentru a impune o dictatură, afirmaţie negată de preşedintele turc.

Oficialii americani spun că există suspiciuni că susţinătorii lui Gulen au participat, dar Statele Unite nu au acces la surse de încredere din Turcia, pentru a putea determina, în mod independent, rolul acestora în tentativa de lovitură de stat. Mai mult, potrivit oficialilor americani, până în prezent nu există dovezi credibile care să indice implicare personală a clericului musulman Gulen.

În urma interceptării unui canal de comunicaţii folosit de susţinătorii lui Gulen, agenţia turcă de spionaj MTI a identificat numele a aproximativ 40.000 de persoane, inclusiv 600 de ofiţeri superiori, suspectate că are avea legături cu organizaţia clericului musulman.

Cu patru zile înainte de lovitura de stat, agenţia a transmis numele celor 600 de ofiţeri către autorităţile militare, iar aceştia urmau să fie destituiţi cu ocazia reuniunii anuale a liderilor militari, programată pentru luna august.

Oficialii turci şi americani sunt de părere că a această acţiune a forţat complotiştii să declanşeze mai repede lovitura de stat.

Autorităţile turce au început să intercepteze cu peste un an înainte de tentativa de puci mesaje schimbate pe un serviciu de mesagerie criptat de simpatizanţii predicatorului în exil Fethullah Gülen, pe care Ankara îl acuză că este creierul tentativei de lovitură de stat, a declarat sâmbătă un responsabil turc citat de AFP.

Potrivit acestui responsabil care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului, serviciile de informaţii turce (MIT) au început să decripteze aceste mesaje schimbate pe aplicaţia ByLock încă din luna mai a anului trecut. 

El susţine că această supraveghere a permis cunoaşterea numelor a 40.000 de simpatizanţi ai mişcării lui Gulen, printre care 600 de militari de rang înalt. 

"Un mare număr de oameni identificaţi datorită ByLock au fost direct implicaţi în tentativa de lovitură de stat", a afirmat responsabilul turc. 

Potrivit acestuia, susţinătorii predicatorului Gulen au început să schimbe mesaje prin sisteme de mesagerie securizate din 2013 şi au trecut la ByLock în 2014. 

"Datele adunate de pe ByLock ne-au permis să realizăm o schemă a reţelei lor sau cel puţin a unei marţi părţi a ei. Ei au schimbat apoi mesageria când şi-au dat seama că ByLock nu mai era sigur", a indicat responsabilul turc. 

Conform Ankarei, participanţii la puci au schimbat mesaje pe WhatsApp în timpul tentativei de lovitură de stat. Acest sistem de mesagerie al Facebook propune din acest an o criptare "totală" a comunicaţiilor sale. Ulterior, decizii similare au luat şi Apple sau Google, care doresc să-şi întărească dispozitivele de comunicare pentru a scăpa oricărei supravegheri. 

Ministrul turc al energiei, Berat Albayrak, a declarat în această săptămână că autorităţile pregătiseră deja liste cu membrii reţelei lui Fethullah Gülen înainte de puci şi că se pregăteau să efectueze epurări în diverse instituţii, printre care şi armata. 

După dejucarea loviturii de stat, Erodogan s-a arătat extrem de critic la adresa agenţiei de spionaj, anunţând că vor fi luate măsuri.