„Semnele vitale ale Pământului” au atins valori alarmante. „Viitorul umanității atârnă de un fir de păr”, avertizează experții

„Viitorul umanității atârnă de un fir de păr”, este concluzia unui grup de cercetători climatici de vârf, care au analizat 35 de „semne vitale ale Pământului” și au descoperit că 25 dintre ele au atins valori alarmante, potrivit raportului publicat de revista de specialitate Bioscience. Toți acești indicatori trimit la o „o nouă fază critică și imprevizibilă a crizei climatice”.

Între acestea, nivelul emisiilor nocive, temperatura și numărul de oameni au atins cele mai mari valori înregistrate vreodată. De pildă, populația umană se mărește zilnic cu circa  200.000 de mii de oameni, iar numărul vitelor și al oilor cu 170.000, ceea ce contribuie la valorile record ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Totodată, temperatura suprafeței Pământului și a oceanelor a atins un maxim istoric, determinat de arderile record ale combustibililor fosili, scriu cercetători, potrivit The Guardian.

Concentrațiile de metan și de dioxid de carbon din atmosferă sunt la niveluri fără precedent, scriu oamenii de știință, avertizând asupra unei rate de creștere a emisiilor de metan într-un ritm accelerat. Gazul are un impact de până la 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, într-un interval de 20 de ani, acesta ajungând în atmosferă în urma activităților implicând combustibili fosili, prin depozitarea deșeurilor, creșterea vitelor sau câmpurilor de orez.

Raportul a identificat 28 de factori dăunători, printre care emisiile rezultate din topirea permafrostului, ceea ce poate declanșa multiple praguri critice, precum prăbușirea masivului strat de gheață din Groenlanda.

În același timp, încălzirea globală determină fenomene meteorologice extreme, din ce în ce mai periculoase și potențial fatale pentru oameni în întreaga lume, precum uraganele din SUA și valurile de caniculă de până la 50 de grade Celsius din India, expunând miliarde la riscurile căldurii extreme.

Simptome ale epuizării ecologice

„Ne aflăm deja în mijlocul unor schimbări climatice bruște, care pun în pericol viața pe Pământ așa cum nimic altceva n-a făcut-o vreodată. Epuizarea ecologică – a consuma mai mult decât poate oferi Pământul în condiții de siguranță – a împins planeta spre condiții climatice mai amenințătoare decât orice a experimentat până și omul preistoric”, a subliniat profesorul William Ripple, de la Universitatea de Stat din Oregon (OSU), coautor al studiului.

Totodată, modificările climatice, care au dislocat deja milioane de oameni, au potențialul periculos de a strămuta alte sute de milioane, dacă nu miliarde, spune el, estimând că aceasta poate duce la o importantă instabilitate geopolitică, și, posibil, chiar la un anumit grad de colaps al societății.

Cercetătorii au subliniat că încălzirea globală face parte dintr-o criză mai amplă în care factori determinanți sunt poluarea, distrugerea naturii și creșterea inegalității economice.

„Schimbările climatice sunt un simptom flagrant al unei probleme sistemice mai profunde: epuizarea ecologică, [care] este o stare inerent instabilă ce nu se poate menține la nesfârșit. Pe măsură ce crește riscul ca sistemul climatic al Pământului să pivoteze la o stare catastrofală, tot mai mulți oameni de știință au început să cerceteze eventualitatea unui colaps societal. Chiar și în absența unui colaps global, schimbările climatice pot provoca milioane de decese suplimentare până în 2050. Avem nevoie de o acțiune îndrăzneață, transformatoare”, au scris cercetătorii.

Printre politicile recomandate de oamenii se numără reducerea treptată a populației umane prin consolidarea educației și a drepturilor fetelor și femeilor; protejarea, restaurarea sau reîmpădurirea ecosistemelor, respectiv integrarea educației privind schimbările climatice în programa școlară la nivel global pentru a stimula gradul de conștientizare și acțiunea.

„Numai printr-o acțiune decisivă putem proteja lumea naturală, evita suferința umană profundă și ne putem asigura că generațiile viitoare vor moșteni lumea locuibilă pe care o merită. Viitorul umanității atârnă de un fir de păr”, au concluzionat cercetătorii care au realizat studiul.