Şansele de a găsi supravieţuitori pe submarinul argentinian dispărut, minime. La bord se afla şi „Regina mărilor“ INFOGRAFIE VIDEO

A trecut o săptămână de la ultima comunicare cu submarinul militar argentinian San Juan, dispărut în Atlanticul de Sud, iar situaţia devine critică deoarece cei 44 de marinari aflaţi la bord nu mai au resurse de oxigen.

Dacă submarinul s-a scufundat după ultima comunicare, miercuri, 15 noiembrie, la ora locală 07:30  (13:30 ora României), San Juan a epuizat deja rezervele de oxigen pentru cei 44 de membri ai echipajului.

„Aceastea sunt date teoretice (...), încetul cu încetul, intrăm într-o fază tot mai critică“, a declarat purtătorul de cuvânt al marinei argentiniene, Enrique Balbi, citat de AFP. Dacă este capabil să se ridice la suprafaţă pentru a reînnoi aerul din interior, autonomia submersibilului poate ajunge la câteva săptămâni. Speranţa de a repera submarinul San Juan, pierdut miercurea trecută, se diminuează cu fiece zi, doar folosirea roboţilor de mare adâncime ar mai putea fi de ajutor.

„Problema oxigenului ne-a îngrijorat încă de la început“, recunoaşte purtătorul de cuvânt al Marinei argentine. Poate fi la suprafaţă, iar condiţiile climatice nefavorabile au împiedicat până acum localizarea sa. Nu este atât de uşor să se detecteze un submarin, proiectat să nu fie reperat, într-o mare agitată cu valuri de 5 până la 8 metri.

Potrivit ziarului argentinian Clarin, citând surse implicate în operaţiunile de căutare, un obiect metalic a fost detectat la câteva sute de kilometri la nord de ultima poziţie dată de submarin. Navele de căutare se îndreaptă într-acolo pentru a verifica această nouă pistă. În timpul ultimei comunicări , San Juan a raportat o poziţie la aproximativ 430 km de Patagonia.

4000 de oameni implicaţi în operaţiunile de căutare

Căutările se intensifică în fiecare zi. Peste 4.000 de persoane din opt ţări participă la operaţiuni. Până în prezent, toate semnele posibile de prezenţă a submarinului s-au dovedit a fi speranţe deşarte: marţi, Marina a primit indicii că un avion ar fi observat rachete albe în zbor, dar cele de pe San Juan sunt colorate roşu sau verde.

Nici pluta de salvare recuperată în condiţii dificile nu aparţinea submarinului.Luni, alte două semne s-au evaporat: experţii au stabilit că sunetele detectate luni de sonarul a două nave nu au venit de pe San Juan, nici cele şapte apeluri primite sâmbătă de bazele navale argentiniene.

Susţinerea lui Maradona

Zona de căutare iniţială, de 300 de kilometri în diametru, a fost 100%  periată , dar căutarea a fost extinsă la o rază de 1000 km, de la nord la sud şi la 500 km de la est la vest, aproape cât suprafaţa Franţei.

„Continuăm să facem tot posibilul, desfăşurând toate mijloacele naţionale şi internaţionale disponibile pentru a găsi submarinul cât mai curând posibil“, a declarat, marţi, preşedintele Argentinei, Mauricio Macri.

Legenda fotbalului argentinian Diego Maradona şi-a exprimat de asemenea sprijinul pe Instagram: „Cred că cel mai important lucru este astăzi să salvăm băieţii".

Armata argentiniană a dezvăluit, luni, că submarinul a raportat o defecţiune înainte de ultima sa comunicare, dar nu suficient de gravă pentru a declanşa o procedură de urgenţă.

Patruzeci de nave şi zece avioane erau mobilizate ieri pentru cercetare, într-o zonă extinsă din jurul ultimei poziţii raportate miercurea trecută de către San Juan. Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Brazilia, Chile şi Uruguay participă la cercetare.

Dacă submarinul, dispărut de pe radarea cu şapte zile în urmă, s-a scufundat şi mecanismele nu mai funcţionează, epava lui, în opinia specialiştilor, nu poate fi găsită prin metodele tradiţionale. Sonarele pur şi simplu nu-l vor deosebi de elementele de reliaf ale fundului oceanic.

În această situaţie ar putea fi de mare folos roboţii subacvatici, trimişi în zonă de SUA, consideră Constantin Sivakov, expert militar rus citat de Sputnik.

Posibila cauză a catastrofei, consideră expertul , ar putea fi un incendiu în urma unui scurtcircuit la bord sau a manevrării necorespunzătoare a materialului explozibil.

”De fapt, nu rămâne decât o soluţie, aşa-zisa căutare vizuală, ceea ce va spori cu mult şansa de a localiza submarinul”, a specificat el.

Duminică Statele Unite au expediat în Atlanticul de Sud doi roboţi subacvatici autonomi, inclusiv aparatul Bluefin 12D (Deep) UUV, capabil să se deplaseze cu viteza de 5,6 km/h timp de 30 de ore.

„Regina mărilor“, la bordul submarinului

Printre cei 44 de marinari de la bordul submarinului forţelor navale argentiniene San Juan, dispărut pe 15 noiembrie, se afla şi Eliana Maria Krawczyk, prima femeie ofiţer din istoria Argentinei care a ajuns să-şi facă serviciul pe un submarin. Acasă aceasta a fost supranumită „regina mărilor“.

Potrivit publicaţiei locale La Nacion, Eliana Maria Krawczyk a intrat în flota navală în anul 2004, după ce a văzut în oraşul său Obera un anunţ privind recrutarea în rândurile marinei. Sursa citată menţionează că până atunci femeia voia să studieze ingineria în provincia Masiones. În acelaşi an, Krawczyk a depus jurământul în oraşul Mar del Plata, unde a şi văzut pentru prima dată submarinul.

Până la deplasarea sa la Mar del Plata, tânăra nu a părăsit niciodată provincia natală şi nu văzut niciodată marea, se menţiona într-un reportaj publicat în revista Viva în anul 2015. În anul 2012, Eliana Maria Krawczyk a absolvit cursurile de ofiţeri de submarin şi scafandri.

„Părea ceva necunoscut şi neobişnuit. Din acel moment am decis că voi deveni prima femeie ofiţer de submarin, pentru că până atunci nu au existat. Am luat-o ca o provocare“, citează presa locală declaraţia tinerei.Aceasta a povestit jurnaliştilor că visează să devină căpitan de submarin.

Potrivit publicaţiei Primera Edición, la bordul submarinului femeia este responsabilă de muniţii. Submarinul San Juan a încetat să răspundă la apeluri pe 15 noiembrie, în timp ce se deplasa din portul Ushuaia spre oraşul Mar Del Plata.