Rusia vrea să unească Eurasia cu America printr-un tunel

Rusia va construi cel mai lung tunel din lume pe sub Strâmtoarea Bering, ca parte a unui coridor de transport care va lega două continente. Tunelul va avea 103 kilometri, va fi prevăzut cu cale ferată electrificată de înaltă viteză, cu o magistrală auto, linii de înaltă tensiune şi telecomunicaţii.

Proiectul tunelului transcontinental Eurasia-America a fost subiect important de discuţie la Conferinţa Internaţională privind dezvoltarea integrată a infrastructurii ce a avut loc, zilele trecute la Iakuţk. Trecea unor garnituri de tren pe sub Strâmtoarea Bering este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale secolului XXI, notează „Rossiskaia Gazeta". 

Proiectul este susţinut de Viktor Razbegin, director adjunct în Ministerul rus de Dezvoltare Economică şi Comercială. El susţine de mai mult timp ideea construirii unui tunel care să treacă pe sub strâmtoarea Bering, pentru a asigura o rută terestră între Rusia şi Statele Unite şi chiar a publicat un studiu de fezabilitate în 1990.

Razbegin crede că această rută poate sta la baza dezvoltării unei întregii infrastructuri în partea de nord-est a Rusiei, pentru că va atrage după sine, sisteme de comunicare, linii electrice şi de comunicare. Iakuţia este una din regiunile Rusiei cu  cele mai mari probleme din punct de vedere al legăturilor de transport, aici fiind şi polul frigului în Rusia.

Beneficii pentru Siberia

Proiectul ar putea ajuta Siberia şi Statele Unite să economisească 20 de miliarde de dolari pe an în ceea ce priveşte costurile pentru electricitate, declara şi Vasili Zubakin, director executiv adjunct al Hydro, o filială a Unified Energy Systems, principalul producător de energie electrică din Rusia. Compania plănuieşte să construiască două centrale gigant în Extremul Orient rus, care vor începe să funcţioneze din 2020. Căile ferate ruseşti au luat în calcul construirea a 3.500 de kilometri de linii ferate din Pravaia Lena, care se află în sudul regiunii Iakuţia, până la Uelen, din dreptul Strâmtorii Bering, notează „The Times".

Tunelul va uni aceste linii cu alţi 2.000 de kilometri de căi ferate din ce ar pleca din Capul Prince of Wales, din vestul regiunii Alaska, până la Fort Nelson, în Canada. Maxim Bistrov, director adjunct al Agenţiei ruse pentru zone economice speciale, a declarat pentru „The Times" că „acesta este un proiect de afaceri, nu unul politic". Tunelul urmează să fie construit în trei secţiuni, va trece prin două insule din strâmtoarea Bering, iar 6.000 de kilometri de linii noi de tren vor fi legate de acesta. Conexiunea subacvatică ar urma să fie realizată sub strâmtoarea Bering, în zona aşa-zisei linii internaţionale, care trece prin insula rusească Marele Diomede şi insula americană Micul
Diomede.

Partea rusească a proiectului va începe din regiunea Ciukotka, guvernată de Roman Abramovici. „The Times" notează că miliardarul nu se grăbeşte să-şi rişte o parte a averii într-o afacere atât de riscantă. Totuşi, încă din 2008 Abramovici anunţa cu mare tam-tam că şi-a cumpărat cea mai mare maşină de forat tuneluri din lume cu scopul de a „lega Rusia de SUA".

Ruşii îi aşteaptă pe americani

Patronul rus al clubului Chelsea a plătit 100 de milioane de euro firmei producătoare germane Herrenknecht AG care urma să construiască, în doi ani, acest monstru mecanizat cu un diametru de aproape 20 de metri, cu cinci metri mai mare decât „sfredelul" de pe locul doi ce are un diametru de „doar" 15 metri. Această maşină ar putea să-i ajute pe ingineri să realizeze cel mai lung tunel submarin care va lega Rusia de America, pentru prima oară după Era Glaciară. Prim-vicepremierul Republicii Iakuţia, Ghenadi Alekseev, estimează că în decembrie 2012 va fi finalizat tronsonul Berkakik-Tommot- Iakuţk, iar în 2013 ar trebui să ajungă la Magadan.

 Zilele următoare se va organiza o conferinţă la Moscova, în care partea rusă va propune Statelor Unite să semneze un acord prin care să se alăture proiectului de construire a tunelului, urmând să ia parte la împărţirea profitului. Viktor Razbegin a declarat ca proiectul va fi finanţat de un parteneriat public-privat. Totuşi, sunt şi voci care sunt sceptice în privinta acestui tunel, susţinând că Alaska are propriile sale rezerve de petrol.

Ideea ţarului Nicolae al II-lea

Primul care a venit cu ideea construirii unui tunel pe sub Strâmtoarea Bering a fost, în urmă cu un secol, ţarul Nicolae al II-lea. Planul a fost abandonat din cauza izbucnirii Primului Război Mondial şi Revoluţiei ruse. Ideea a fost reînviată după prăbuşirea Uniunii Sovietice, dar a fost amânată din nou din cauza colapsului financiar în care a intrat Rusia în 1998. Oficialii ruşi insistă asupra faptului că tunelul este o idee economică al cărei timp a venit acum şi că ar putea fi gata în zece ani.

Transcontinentalul poate prelua 25 la sută din traficul global, şi va avea implicaţii majore asupra comerţului mondial, susţin ruşii. În momentul de faţă, transportul de marfă între Asia de Est şi America de Nord este de aproximativ 370-380 milioane de tone, iar până în 2030 este de aşteptat să ajungă  la 460-500 milioane, scrie „Rossiskaia Gazeta".

Megaconstrucţii

Transcontinentual ruso-american se ia la întrecere cu alte megaconstrucţii aflate în exploatare sau în fază de proiect, precum Eurotunelul de sub Canalul Mânecii sau Marmarat, calea ferată ce va traversa Strâmtoarea Bosfor. Chinezii au inaugurat şi ei de curând cel mai lung pod din lume,41,6 kilometri, ce face legătura între oraşul Quingdao şi insula Huangdao.