România este un jucător major în NATO

Prezent la Bucureşti cu ocazia reuniunii anuale a diplomaţiei, Jamie Shea, director de planificare politică la NATO, a vorbit, într-un interviu acordat ziarului "Adevărul", despre rolul

Prezent la Bucureşti cu ocazia reuniunii anuale a diplomaţiei, Jamie Shea, director de planificare politică la NATO, a vorbit, într-un interviu acordat ziarului "Adevărul", despre rolul României în NATO şi despre motivele care au determinat Alianţa să aleagă Bucureştiul pentru organizarea următorului summit.

- Cum apreciaţi contribuţia României în NATO, după aproape cinci ani de la aderarea la Alianţă?

- După cum mă aşteptam, România este un jucător major în Alianţă. Nu pentru că este o ţară mare, ci pentru că este un jucător activ. România a înţeles că a fi parte din NATO nu înseamnă doar să te bucuri pasiv de beneficiile securităţii.

NATO este o organizaţie activă care se aşteaptă ca aliaţii săi să contribuie activ în zone solicitante precum Darfur sau Irak, iar România a fost dispusă să participe la aceste misiuni. 800 de români se află acum în misiuni NATO. Am înţeles de la ministrul apărării că România intenţionează să-şi menţină aportul la misiunile Alianţei, să-şi mobilizeze forţele. România este exemplul de aliat care înţelege rolul unei misiuni şi nu spune "treaba mea este să stau deoparte şi să-i las pe alţii să mă protejeze".

- A fost acesta un motiv în alegerea Bucureştiului, ca gazdă pentru viitorul summit?

- Organizarea summitului e dificilă şi scumpă. România era însă candidată ca şi alte ţări. E adevărat, în final a fost aleasă ca o recunoaştere a rolului său activ în Afganistan şi în Balcani. Apoi, pentru că România e o ţară importantă din punct de vedere strategic şi este o zonă de protecţie a stabilităţii.

- Viitorul statut al provinciei Kosovo a fost "vedeta" reuniunii ambasadorilor, de la Bucureşti. Cum credeţi că se va soluţiona, în final, acest dosar dificil?

- Avem nevoie de o soluţie politică. Kosovo aşteaptă din 1999 această soluţie. Situaţia nu poate continua la nesfârşit, iar NATO nu poate impune o soluţie. Noi ne ocupăm de securitatea în zonă, ONU trebuie să găsească soluţia. După cum ştiţi, negocierile vor continua până la 10 decembrie, vom vedea dacă troika (ruşii, americanii, UE) vor ajunge la o soluţie.

Să sperăm că Belgradul şi Priştina vor negocia constructiv, pentru că nu doar Kosovo are nevoie de o soluţie, ci şi Serbia. Serbia trebuie să lase moştenirea trecutului în urmă, să privească spre viitor. Kosovo e ultima piesă a puzzle-ului care trebuie să fie rezolvată. Noi încurajăm negocierile şi vom menţine stabilitatea în zonă. Când se va ajunge la o soluţie politică vom fi gata să implementăm acea soluţie.

- Credeţi că NATO va trebuie să-şi menţină trupele în Kosovo şi după rezolvarea conflictului?

- Da, eu merg des în Kosovo şi pot să vă spun că albanezii kosovari doresc ca NATO să rămână. Vor să fie asociaţi cu NATO. Chiar şi sârbii cu care am vorbit vor ca NATO să rămână pentru că vor să fie siguri că în perioada care va urma soluţiei politice comunitatea lor va fi protejată şi vor putea rămâne pe loc.

După soluţia politică, Kosovo va avea nevoie de timp pentru a deveni o entitate naţională. E nevoie de o forţă de securitate, de instituţii şi cred că rolul NATO se va deplasa spre pregătirea şi antrenamentul forţelor locale.