Regimul Morsi, sabotat de birocraţia egipteană

Mohamad Morsi a fost demis printr-o lovitură militară, dar din ce în ce mai mult se confirmă supoziţia că regimul lui, a fost sabotat din punct de vedere economic, în primul rând prin crearea marilor lipsuri de combustibil şi prin desele întreruperi ale curentului electric.

Nu este o teorie conspiraţionistă inventată , ideea este dovedită de fapte, relatează cotidianul american “The New York Times”. Lurcurile s-au schimbat atât de mult de la răsturnarea de la putere a preşedintelui, încât ele nu pot fi întâmplătoare, consideră publicaţia.. Lipsa combustibilului, a energiei electrice, a altor bunuri, înmulţirea criminalităţii din cauza absenţei poliţiştilor de pe străzi au fost motive puternice folosite de demonstranţi împotriva regimului .

Şi ca prin minune, după dispariţia preţedintelui, a doua zi furnizarea energiei electrice a revenit la normal, staţiile de vânzare a petrolului au fost aprovizionate iar poliţiştii au reapărut pe străzi.

     Susţinătorii lui Morsi, nu cred că este o coincidenţă. “Au pregătit şi în acest fel lovitura, a declarat Naser el Farash, fost purtător de cuvânt la Ministerului pentru Aprovizionare şi Comerţ Interior .Diferite cercuri din cadrul statului, de la cei care s-au ocupat cu depozitarea până la camioanele care transportau produse de petrol la pompe au participat la crearea crizei”, a spus el.

Se crede că deşi Hosni Mubarak a fost răsturnat de la putere cu doi ani în urmă şi guvernul său înlocuit prin alegeri democratice, multe oficialităţi menţinute din vechiul regim, i-au rămas loiali, sau s-au opus partidelor islamice care au preluat controlul asupra ţării, de aceea au ridicat obstacole unde au putut.
 
    Potrivit “The New York Times”, în acţiunea de sabotaj ar fi fost implicaţi birocraţi la nivel inferior, oameni de afaceri bogaţi, judecători şi generali. Aceştia din urmă au fost şi furnizori de fonduri. Astfel, fostul judecător Teheni el Gebali, fostul consilier Shawki al Sayed şi miliardarul Neguib Sawiris, un duşman declarat al Frăţiei, şi-a pus banii la un loc şi au organizat subminarea regimului Morsi.

În sfârşit, potrivit postului Al Jazeera, şi Washingtonul a finanţat grupurile de opoziţie laice din Egipt. În plus, imediat după lovitura militară, statele arabe vecine au transferat de urgenţă Egiptului 12 miliarde de dolari sub formă de ajutor, fapt care sugerează că ar fi fost o recompensă pentru schimbarea liderului islamist.

   Pe de altă parte, unui mare număr dintre ofiţerii de poliţie şi forţe ale securităţii care i-au arestat, la ordinele lui Mubarak, pe membrii Frăţiei Musulmane, acum li s-a ordonat să-i apere în faţa mulţimii furioase, de aceea este posibil ca şi ei  să fi contribuit la crearea instabilităţii.
   Potrivit altor teorii, chiar dacă oamenii loiali vechiului regim nu au organizat aceste probleme, nici nu au făcut ceva să le soluţioneze.

Fostul preşedinte, interogat

Procurorii egipteni l-au interogat duminică pe fostul preşedinte Mohamed Morsi în legătură cu circumstanţele în care a evadat din închisoare în 2011, existând suspiciuni că ar fi fost ajutat de Hezbollah şi Hamas, în timpul revoltei care a condus la înlăturarea fostului preşedinte Hosni Mubarak.

Potrivit AFP, Morsi şi alţi lideri ai mişcării Fraţii Musulmani au fost interogaţi într-o locaţie secretă în legătură cu circumstanţele evadării din Penitenciarul Wadi Natrun, situat la periferia capitalei.

Ancheta are rolul de a stabili dacă Morsi şi apropiaţii lui au beneficiat de ajutorul mişcării şiite libaneze Hezbollah şi al organizaţiei radicale palestiniene Hamas. Justiţia egipteană a stabilit în iunie că cele două organizaţii fundamentaliste au fost implicate în evadare.

În paralel, Parchetul General din Egipt anchetează o serie de sesizări împotriva fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi şi a liderilor mişcării Fraţii Musulmani. Sesizările conţin acuzaţii referitoare la presupuse activităţi de spionaj, instigare la uciderea protestatarilor, atacarea unităţilor militare. De asemenea, există plângeri privind starea deplorabilă a economiei Egiptului.

Mohamed Morsi a fost demis de armată pe 3 iulie şi este în detenţie preventivă. Statele Unite au cerut eliberarea fostului preşedinte.