Război rece între China şi SUA

Washingtonul vinde arme Taiwanului. Beijingul ameninţă cu „repercusiuni grave“.  Pentagonul a declanşat cea mai mare criză sino-americană de la începutul mandatului preşedintelui Barack Obama, aprobând un contract de vânzare de arme Taiwanului.

Încă un dosar tensionat a apărut în acest weekend între Statele Unite şi China. După incidentul „Google", relaţiile dintre cele două state riscă să se deterioreze şi mai mult acum că Pentagonul a anunţat că  va vinde Taiwanului rachete Patriot, nave de deminare submarină şi elicoptere Black Hawk, în valoare de 6,4 miliarde de dolari.

Mai citeşte şi:

SUA vinde arme către Taiwan. Securitatea Chinei, pusă în pericol

Această livrare conţine şi echipamente de comunicare pentru aparatele de luptă F-16 taiwaneze, dar nu şi noi avioane de vânătoare, aşa cum doreau autorităţile taiwaneze, a precizat Pentagonul.

Furnizarea de arme Taiwanului de către Statele Unite reprezintă un dosar sensibil, care provoacă în mod regulat furia Chinei. Taipeiul susţine că rachetele chineze sunt îndreptate spre Taiwan, iar consolidarea arsenalului chinez nu încetează.

Generalul James Jones, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui american, Barack Obama, a dat asigurări că orice vânzare de arme către Taiwan face obiectul discuţiilor cu China, fără a confirma însă tranzacţia anunţată anterior de Pentagon. „Orice vom anunţa, amicii noştri chinezi nu vor fi surprinşi. Vom discuta cu ei în mod transparent", a precizat Jones.

Comuniştii chinezi, care au îndepărtat Guvernul naţionalist al Kuomintang din Taiwan în 1949, consideră insula rebelă ca parte integrantă a Chinei şi au ameninţat că vor interveni militar dacă acest teritoriu îşi declară independenţa.

Posibile sancţiuni economice

Furioasă, China a suspendat întâlnirile la nivel militar cu Statele Unite prevăzute pentru ieri, după cum a anunţat agenţia oficială China Nouă, citată de AFP. Anterior, He Yafai, adjunct al ministrului chinez de Externe, declarase, că „ proiectul american va deteriora fără îndoială relaţiile sino-americane şi va avea un impact negativ grav asupra schimburilor şi cooperării dintre cele două ţări în domenii majore".

Potrivit agenţiei Xinhua, Beijingul a decis să înceteze parţial programele de schimb între armatele celor două ţări, precum şi consultările la nivel ministerial privind securitatea strategică, controlul armamentelor şi combaterea proliferării. Va fi afectată  şi cooperarea chino-americană pe probleme regionale şi internaţionale majore.

„Noua iniţiativă americană de a vinde arme Taiwanului, care face parte integrantă din China, constituie o intervenţie şocantă în afacerile interne chineze, pune grav în pericol securitatea naţională a Chinei şi afectează eforturile de reunificare paşnică" cu insula naţionalistă, a precizat purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington.

În paralel, Qian Lihua, directorul departamentului Afacerilor Externe al Ministerului chinez al Apărării, l-a convocat pe ataşatul militar american aflat în post la Beijing. China ia în calcul şi introducerea unor sancţiuni economice drastice împotriva companiilor americane implicate în comerţul cu arme în Taiwan.

Beijingul a mai întrerupt relaţiile militare cu Washing­tonul, timp de peste un an, după precedenta livrare de arme americane către Taiwan, în octombrie 2008. 

Ce au cumpărat taiwanezii

Contractul de vânzare de arme către Taiwan, în valoare 6,4 miliarde de dolari, aprobat de Petagon include:

114 rachete Patriot, în valoare de 2,81 miliarde de dolari

69 de elicoptere Black Hawk ( 3,1 miliarde de dolari)

Echipamente de comunicare pentru avioanele F-16 ( 340 de milioane dolari)

2 nave de deminare submarină de tip Osprey (105 milioane de dolari)

12 rachete Harpon (37 milioane de dolari)

Armele, monedă de negociere

Vânzarea de armament american Taiwanului, care a generat furia Chinei şi represalii, ilustrează voinţa insulei de a-şi menţine o putere de disuasiune în faţa Beijingului, cu riscul de a periclita actuala apropiere de vecinul comunist, au explicat, ieri, câţiva experţi, citaţi de AFP.

„Taiwanul are nevoie de aceste arme pentru a fi în poziţia de a negocia pe viitor", a apreciat Tung Chen-yuan, politolog la Universitatea naţională Taipei Chenchi. Liderul taiwanez Ma Ying-jeou a apreciat că noile vânzări de arme americane către Taiwan vor ajuta ţara, care se va simţi „mai încrezătoare şi mai securizată" în dezvoltarea relaţiilor cu China.

De la sosirea la putere a preşedintelui Ma Ying-jeou, în mai 2008, relaţiile dintre Republica Populară Chineză şi Republica China (numele oficial al Taiwanului) se îmbunătăţiseră printr-o serie de acorduri economice şi comerciale. Liderul taiwanez trebuie să fie însă atent să menţină un echilibru între ameliorarea relaţiilor cu Beijingul şi interesele celor 23 de milioane de locuitori ai insulei, care ţin la suveranitatea lor.

În pofida schimburilor turistice tot mai mari între cei doi vecini, neîncrederea se menţine de ambele părţi. Şi China favorizează apropierea diplomatică de Taiwan, dar nu renunţă la principiul „Chinei unice", mizând pe revenirea Taiwanului sub controlul său, după exemplul Hong Kong-ului.