Raportorul care a vorbit prima dată de închisorile secrete CIA, bucuros că presa a lămurit misterul, chiar dacă politicienii nu au făcut-o

"Nu a fost nicio anchetă judiciară serioasă în România până acum" spune Dick Marty, autorul primului raport care acuza România. Dezvăluirile AP şi ARD au fos preluate de presa din întreaga lume.

În 2007, Consiliul Europei a publicat o investigaţie în care acuza România şi Polonia că ar fi găzduit închisori secrete ale CIA. Raportul a fost atunci prezentat de elveţianul Dick Marty, raportor APCE (Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei). România şi CIA au negat tot timpul concluziile raportului.

Astăzi, după dezvăluirile Associated Press şi televiziunii germane ARD, Dick Marty îşi vede acuzaţiile confirmate. El a declarat, conform AFP, că regretă faptul că România nu a prezentat adevărul despre colaborarea cu CIA.
Regret că "sarcina aflării adevărului nu a fost îndeplinită de autorităţile politice sau judiciare, ci de presă", afirmă politicianul şi juristul elveţian. "Nu a fost nicio anchetă judiciară serioasă în România până acum", insistă Marty.
"În urmă cu cinci ani, noi prezentaserăm dovezi substanţiale despre închisoarea secretă din România. Au urmat ani de negări la nivel oficial. Dar dinamica adevărului şi-a continuat drumul", adaugă fostul raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
În 2006, preşedintele George W. Bush a admis că suspecţi de terrorism au fost duşi şi ţinuţi în închisori CIA din străinătate, dar nu a specificat unde se află închisorile. De atunci, presa internaţională a tot încercat să lămurescă misterul.

Lucrurile se leagă

BBC relatează că din investigaţia proprie, realizată în 2010, a reieşit că unul dintre cei mai importanţi suspecţi de terrorism, Khaled Sheikh Mohammed (bănuit de implicare în atentatele de la 11 septembrie), a fost închis şi torturat într-o asemenea închisoare din Polonia. Acum, AP, care a lucrat împreună cu cotidianul german Sueddeutsche Zeitung şi televiziunea germană ARD, dezvăluie că închisoarea din România s-a deschis în 2003, după ce CIA a decis să o închidă pe cea din Polonia.

Nume de cod: "Lumină strălucitoare"

Clădirea din centrulBucureştiului avea numele de cod "Bright Light" ("Lumină strălucitoare"), relatează Sueddeutsche Zeitung.
Presa a citat oficiali SUA vorbind sub protecţia anonimatului. Clădirea ar fi fost identificată de foşti agenţi ai CIA. Stabilimentul era format din şase celule prefabricate, fiecare având un ceas şi o săgeată îndreptată către Mecca, au declarat oficialii pentru AP. Însă tehnica simulării înecului, folosită în Polonia, nu a fost utilizată şi în România, au explicat ei.

Doi dintre deţinuţii care prezentau interes pentru comunitatea de informaţii americană şi care au fost deţinuţi în România au fost Ramzi Binalshibh şi Abu Faraj al-Libi (alţi doi membri importanţi ai Al-Qaida, implicaţi în atentatele de la World Trade Center).
Subiectul a fost preluat de presa din întreaga lume, de la cea americană la cea rusească.

Miercuri seara, la conferinţa de presă dinaintea plecării spre Consiliul European, preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat de jurnalista Alison Mutler (corespondentă în România a Associated Press) de închisorile secrete ale CIA din România. Şeful statului nu a dorit să răspundă, precizând că nu este tema conferinţei şi replicând "Întrebaţi-l pe domnul Nistorescu că vă spune, cel care vă dă instrucțiunile cum să scrieți pe agenții".

Orniss neagă

Reprezentanţii ORNISS au reacţionat la reportajul făcut de jurnaliştii americani şi germani şi spun că de la sfârşitul anului 2002, clădirea în care se presupune că ar fi existat aceste închisori a servit în exclusivitate ca sediu al instituţiei şi nu ca un centru de detenţie.

"Începând cu ultima parte a anului 2002, clădirea din strada Mureş, nr. 4, a servit în exclusivitate ca sediu al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. În acest sens, infirmăm categoric speculaţiile din presă conform cărora în acest sediu ar fi funcţionat o închisoare CIA", a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Simona Cap-Alb, citată de Mediafax.