Primii patru opozanţi ai uniunii bancare

Germania, Suedia, Polonia şi Olanda au obiecţii faţă de proiect şi spun că termenul de 1 ianuarie 2013 pentru înfiinţarea Autorităţii Bancare Europene nu este „realist“.

Discuţiile privind uniunea bancară a zonei euro, al cărei proiect a fost prezentat săptămâna trecută de Uniunea Europeană, sunt în impas. Miniştrii de Finanţe din UE, care s-au întâlnit în Cipru vineri şi sâmbătă, au avut mari divergenţe de opinii în ce priveşte propunerea Bruxelles-ului potrivit căreia, în cadrul Băncii Centrale Europene, ar urma să fie înfiinţată o Autoritate Bancară Europeană cu rol de supraveghere a băncilor din zona euro. Această agenţie, care ar urma să fie creată în ianuarie, este văzută ca un prim pas necesar pentru ca băncile din UE care sunt în dificultate să poată fi sprijinite direct din Fondul de Salvare European, şi nu prin intermediul guvernelor.

Germania, Suedia, Polonia şi Olanda sunt ţările care s-au opus proiectului, cerând un termen de negocieri mai „realist" pentru a rezolva problemele. Miniştrii lor de Finanţe au sugerat că discuţiile vor continua şi în 2013. Anders Borg, ministrul de Finanţe al Suediei, a afirmat că „nu se poate decide şi nu e acceptabil" să ne propunem un acord până la sfârşitul anului.  

Aspectele asupra cărora miniştrii nu s-au înţeles au fost: programul de cedare de răspundere pentru supravegherea bancară către Banca Centrală Europeană; dacă această supraveghere centralizată ar trebui să se extindă şi la băncile mai mici din UE, sau la numai câteva bănci mari; şi în ce condiţii se pot alătura acestei uniuni bancare ţările din afara zonei euro sau în ce condiţii îşi vor putea rezolva disputele cu aceasta. Toate cele 27 de ţări membre UE au drept de veto asupra acestui plan.

Divergenţe franco-germane

Germania doreşte ca BCE să aibă atribuţii de monitorizare a marilor instituţii financiare, dar se opune capitalizării directe de către UE a băncilor şi gradului mare de centralizare propus de Comisia Europeană. Germania are obiecţii şi privind implementarea rapidă a acestui plan, care ar prevedea ca BCE să preia supravegherea tuturor băncilor până în 2014. 

Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finanţe, a cerut un test de stres pentru băncile eurozonei înainte ca BCE să preia supravegherea. „Nu văd posibilitatea capitalizării directe a băncilor de la 1 ianuarie 2013", a declarat el.  Franţa face însă presiuni pentru centralizarea rapidă a sistemului şi pentru supravegherea tuturor celor 6.000 de bănci ale zonei euro. 

Ţările noneuro au rezerve

Pierre Moscovici, ministrul francez de Finanţe, a spus că „a pierde timpul e o greşeală". „Criza e aici şi ne afectează pe toţi, inclusiv pe germani", a spus el.  
Opoziţia Germaniei este motivată de faptul că nu vrea ca contribuabilii săi să preia riscul unor bănci străine slabe, scrie „Financial Times". 

Suedia, Polonia şi Marea Britanie spun că este o anomalie din punct de vedere legal ca Autoritatea Bancară Europeană să nu poată impune decizii obligatorii asupra BCE, dar să poată forţa statele suverane să se supună deciziilor sale, în cazul unei dispute. 

Cele trei ţări au protestat şi în privinţa condiţiilor oferite ţărilor noneuro care vor să intre în sistemul de supraveghere al uniunii bancare. „Nu putem accepta ca supravegherea să fie bazată pe BCE, la care noi nu putem deveni membri fără a adera la euro. Vom avea bănci supravegheate de o instituţie în administrarea căreia nu avem niciun drept de vot. Acest lucru este complet inacceptabil", a declarat Anders Borg, ministrul suedez de Finanţe.

Vitor Constâncio, vicepreşedintele BCE, a recunoscut că vor fi restricţii legale pentru ţările noneuro care se alătură uniunii bancare, dar a spus că BCE ar putea decide să acorde unele drepturi de vot acestor ţări care vor să intre în sistemul de supraveghere.

România vrea în uniune

Preşedintele Traian Băsescu i-a asigurat, vineri, la Bruxelles, pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi pe preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opţiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din zona euro.

„România va fi parte a uniunii bancare - sigur, aici sunt de discutat modalităţile -, iar argumentul principal pentru care România doreşte să fie parte a uniunii bancare, chiar dacă nu este în zona euro, este legat de faptul că 85% din piaţa banking-ului românesc e ocupată de bănci din zona euro", a precizat şeful statului.

Băsescu a spus că România nu poate rămâne în afara structurilor de decizie. El a adăugat că şi opţiunea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, este ca România să fie în interiorul uniunii bancare, argumentul fiind acelaşi, respectiv preponderenţa băncilor din zona euro în cadrul sistemului bancar românesc.

"Vom avea bănci supravegheate de o instituţie în administrarea căreia nu avem niciun drept de vot. Acest lucru este complet inacceptabil.''
Anders Borg ministrul suedez de Finanţe