Primele reacții internaționale după ce SUA și Israelul au atacat Iranul

Țări din întreaga lume au reacționat la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Preşedinta Comisiei Europene Ursul von der Leyen şi preşedintele Consiliului Europene Antonio Costa au calificat evoluţiile din Iran ca fiind ”extrem de îngrijorătoare” şi au făcut apel la toate părţile să dea dovadă de maximă reţinere, să protejeze civilii şi să respecte pe deplin dreptul internaţional. Fostul preşedinte rus şi actualul secretar adjunct al Consiliului de Securitate rus, Dmitri Medvedev, a denunţat sâmbătă bombardamentele americane şi israeliene asupra Iranului.

Ucraina atacă Iranul și cere acțiune decisivă a SUA. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat sâmbătă la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, într-un mesaj amplu prin care a legat situația din Orientul Mijlociu de experiența Ucrainei în războiul cu Rusia și de sprijinul militar pe care Teheranul l-a oferit Moscovei.

Zelenski a subliniat că evenimentele din regiunea Golfului și Orientul Mijlociu „evoluează extrem de rapid”, iar Ucraina „știe prea bine despre ce este vorba”.

În mesajul său, liderul de la Kiev a amintit că, deși ucrainenii nu au amenințat niciodată Iranul, regimul de la Teheran a decis să devină „complice” al lui Vladimir Putin, furnizând Rusiei drone Shahed și tehnologia necesară pentru producerea acestora. În total, pe parcursul războiului de la scară largă început de Rusia în 2022, peste 57.000 de drone de tip Shahed au fost folosite împotriva orașelor, civililor și infrastructurii energetice ucrainene.

„Alte țări au suferit, de asemenea, din cauza terorismului susținut de Iran. Este doar corect ca poporul iranian să aibă șansa de a scăpa de regimul terorist și ca statele afectate să-și poată asigura securitatea”, a transmis Zelenski.

Președintele ucrainean a subliniat importanța acțiunii ferme din partea SUA, afirmând că „ori de câte ori America acționează decisiv, criminalii globali slăbesc”, și că acest mesaj trebuie să fie înțeles și de Rusia. Zelenski a adăugat că fiecare act de agresiune sau terorism îndreptat împotriva vecinilor primește, în cele din urmă, un răspuns just, chiar dacă „oamenii nu cunosc ziua sau ora”.

Totodată, liderul de la Kiev și-a exprimat optimismul cu privire la evoluția pe termen lung a situației din Orientul Mijlociu. „Ne așteptăm ca regiunea să devină mai sigură și mai stabilă. Multe schimbări s-au produs deja în această direcție. Ucraina este pregătită să ajute orice națiune care urmărește creșterea securității și a justiției și reducerea influenței regimurilor teroriste”, a transmis Zelenski.

Elveția s-a declarat „profund alarmată” de loviturile din Iran și a îndemnat toate părțile să respecte Carta ONU și dreptul internațional umanitar. Ministerul de Externe de la Bern a subliniat importanța protejării infrastructurii civile și a evitării escaladării conflictului.

Norvegia a criticat Israelul, ministrul de externe Espen Barth Eide declarând că atacul „nu este în conformitate cu dreptul internațional” și subliniind că loviturile preventive necesită o amenințare imediată și iminentă.

Rusia a cerut cetățenilor săi să părăsească Israelul, iar fostul președinte Dmitri Medvedev a lansat critici dure la adresa SUA și Israelului, acuzând faptul că negocierile cu Iranul sunt doar „operațiuni de acoperire”.

"Luptătorul pentru pace şi-a arătat încă o dată adevărata faţă. Toate negocierile cu Iranul n-au fost decât o operaţiune paravan. Nimeni nu s-a îndoit de acest lucru. Nimeni nu a vrut de fapt să negocieze nimic. Întrebarea este cine are mai multă răbdare să aştepte sfârşitul lipsit de glorie al duşmanului. SUA au doar 249 de ani. Imperiul Persan a fost fondat acum mai bine de 2.500 de ani. Să vedem peste 100 de ani", a scris Medvedev într-un mesaj postat în limba rusă pe contul său de Telegram.

În Orientul Mijlociu, prim-ministrul libanez Nawaf Salam a avertizat că țara sa nu va fi trasă „în aventuri care îi pun în pericol securitatea și unitatea”.

Pe de altă parte, Ucraina a exprimat sprijin pentru acțiunile SUA și Israel, invocând violența și reprimarea protestelor pașnice din Iran.

Uniunea Europeană a anunțat retragerea personalului neesențial din regiune, descriind situația ca „periculoasă”. Într-o postare pe rețelele sociale, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat asupra amenințării pe care o reprezintă programele nucleare și balistice ale Iranului și a reiterat prioritatea protecției civililor.

”Evoluţiile din Iran sunt extrem de îngrijorătoare. Rămânem în contact strâns cu partenerii noştri din regiune. Ne reafirmăm angajamentul ferm pentru protejarea securităţii şi stabilităţii regionale. Asigurarea securităţii nucleare şi prevenirea oricăror acţiuni care ar putea escalada şi mai mult tensiunile sau submina regimul global de neproliferare sunt de o importanţă critică”, arată preşedinta Comisiei Europene Ursul von der Leyen şi preşedintele Consiliului Europene Antonio Costa într-o declaraţie comună.

Ei amintesc faptul că Uniunea Europeană a adoptat sancţiuni extinse ca răspuns la acţiunile ”regimului criminal din Iran” şi ale Gărzilor Revoluţionare şi a promovat în mod constant eforturi diplomatice menite să abordeze programele nuclear şi balistic printr-o soluţie negociată.

”În strânsă coordonare cu statele membre ale UE, vom lua toate măsurile necesare pentru a ne asigura că cetăţenii UE din regiune pot conta pe sprijinul nostru deplin. Facem apel la toate părţile să dea dovadă de maximă reţinere, să protejeze civilii şi să respecte pe deplin dreptul internaţional”, arată cei doi lideri europeni.

Roberta Metsola, președintele Parlamentului Europea, a calificat atacurile recente ale Iranului asupra țărilor din Consiliul de Cooperare al Golfului și a avertizat împotriva escaladării care ar putea amenința Orientul Mijlociu, Europa și nu numai. Ea a precizat că autoritățile europene sunt în contact strâns cu partenerii regionali pentru a proteja viețile nevinovate, respectarea dreptului internațional și stabilitatea regională.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat asupra escaladării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, și a consecințelor grave asupra păcii și securității internaționale.

„Actuala escaladare este periculoasă pentru toată lumea. Trebuie să se oprească”, a declarat Macron.

El a adăugat că, în acest moment crucial, „toate măsurile sunt luate pentru a asigura securitatea teritoriului nostru național, a cetățenilor noștri și a activelor noastre din Orientul Mijlociu”. Macron a precizat că Franța este pregătită să desfășoare „resursele necesare pentru a proteja cei mai apropiați parteneri, dacă aceștia le solicită”.

Preşedintele finlandez Alexander Stubb a apreciat că Statele Unite acţionează în afara limitelor dreptului internaţional, în urma atacurilor aeriene americane şi israeliene asupra Iranului, şi a adăugat că speră ca situaţia să se calmeze, astfel încât să se poată căuta o soluţie negociată, potrivit EFE.

Înainte de a efectua atacuri de acest fel, Washingtonul ar fi trebuit să solicite în mod normal aprobarea Naţiunilor Unite sau, cel puţin, a aliaţilor săi NATO, lucru care nu s-a întâmplat de data aceasta, a afirmat Stubb la televiziunea de stat finlandeză YLE.

„Nu s-a cerut în Venezuela, nu s-a cerut înainte în războiul de 12 zile (dintre Israel şi Iran în iunie 2025, cu intervenţia SUA) şi nu s-a cerut nici acum în această chestiune”, a menţionat preşedintele finlandez.

„Atunci când instituţiile şi normele internaţionale nu sunt respectate, se creează un vid de putere care permite acest tip de atacuri”, a mai spus el, exprimându-şi convingerea că orice negocieri pentru reglementarea acestui conflict vor avea loc direct între Statele Unite şi Iran, fără alţi potenţiali mediatori, cum ar fi ONU sau UE.

„Sunt destul de sigur că preşedintele (Donald) Trump nu va implica niciun intermediar în această situaţie”, a spus Stubb, care are una dintre cele mai apropiate relaţii personale cu liderul de la Casa Albă dintre liderii europeni.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a criticat acţiunea militară unilaterală a SUA şi Israelului în Iran, afirmând că aceasta „contribuie la o ordine internaţională mai incertă şi ostilă” şi a făcut apel la „dezescaladare şi dialog”, potrivit EFE.

Şeful guvernului spaniol a condamnat de asemenea pe X acţiunile regimului iranian şi ale Gardienilor Revoluţiei. „Nu ne putem permite un alt război prelungit şi devastator în Orientul Mijlociu”, a notat el.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a convocat o reuniune a comitetului de urgență Cobra al guvernului britanic, menitp să decidă răspunsul Marii Britanii la atacul americano-israelian asupra Iranului și la represaliile Teheranului împotriva bazelor din Golf.

Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat:

„Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte arme nucleare și de aceea am susținut în mod continuu eforturile de a ajunge la o soluție negociată. Prioritatea noastră imediată este siguranța cetățenilor britanici din regiune și le vom oferi asistență consulară, disponibilă 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

„Ca parte a angajamentelor noastre de lungă durată față de securitatea aliaților noștri din Orientul Mijlociu, dispunem de o serie de capacități defensive în regiune, pe care le-am consolidat recent. Suntem pregătiți să ne protejăm interesele.

„Nu dorim să vedem o escaladare a conflictului într-un război regional.”