Primavara Arabă a adus furtuni economice
0Nici măcar bogatele state arabe nu-şi permit să nu exploateze eficient resursele naturale de care beneficiază. Este lecţia pe care ultimii doi ani au adus-o în Orientul Mijlociu şi nordul Africii, unde statele care au trecut prin Primăvara Arabă încă se zbat în procesele de tranziţie către democraţie.
Instabilitatea politică şi mişcările sociale împiedică aplicarea unei strategii economice coordonate şi ferme, iar lipsa acesteia atrage la rândul ei reticenţa investitorilor şi a pieţelor internaţionale. Aşa cum turiştii nu se mai încumetă să viziteze Egiptul, iar Tunisia aproape că a dispărut din ofertele agenţiilor, nici companiile nu sunt dispuse să investească sau să finanţeze aceste guverne tinere.
„Aceste ţări au început să fie afectate de contracţii severe ale ratelor de creştere, o ridicare alarmantă a şomajului, o deteriorare a rezervelor valutare şi o creştere a ratei şomajului”, explică Assem al-Mannai, directorul general al Fondului Monetar Arab. Până în prezent, instituţia a acordat credite în valoare de 17 miliarde de dolari acestor state.
Primăvara Arabă a adus astfel, pe lângă schimbările politice şi sociale, o serie de provocări economice, dintre care majoritatea s-au transformat în adevărate crize. Multe dintre aceste state rămân astfel dependente de ajutoarele financiare internaţionale pe care le primesc anual.
Egiptul, care este afectat acum de noi proteste, s-a confruntat cu scăderea ratei de creştere economică de la 5,1% în 2010 la 2% în 2012, iar rata şomajului a crescut în acelaşi interval de la 9,7% la 12,5%. Similar, în Tunisia, unde a izbucnit Primăvara Arabă şi unde protestele la adresa guvernului au reînceput în iulie, rata şomajului a crescut de la 14% în 2010 la aproape 19% în 2012.
Arabii au 46% din petrolul lumii
„Cererea mondială şi instabilitatea politică din regiune rămân principalii factori care vor afecta performanţa economiilor arabe în următorii doi ani”, spune al-Mannai. Efectele acestor crize politice şi sociale sunt evidente: deşi cele 19 state arabe deţin aproximativ 46% din rezervele mondiale de ţiţei, doar opt dintre ele au reuşit să exploateze aceste resurse pentru a ieşi din sărăcie.
Un bun exemplu este Irakul: anumite părţi sunt atât de bogate în petrol încât acesta chiar iese singur la suprafaţă. „Destul pentru a exporta masiv, dacă irakienii ar înceta să se mai împuşte între ei”, notează jurnaliştii „The Economist”.