Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, în misiune împosibilă în Liban ?

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a întros, aşa cum a promis, ieri, în Liban, în speranţa că va putea accelera adoptarea unor reforme în această ţară afectată de o gravă criză economică, politică şi chiar „existenţială” după cum afirmă unii observatori.

Explozia unui depozit de nitrat de amoniu din portul de la Beirut a provocat, pe patru august, moartea a 113 persoane, rănirea altor 4000 precum şi pagube evaluate de Banca Mondială la 8 miliarde de dolari. Pe şase august Emmanuel Macron a efectuat o primă vizită la Beirut pentru a le ridica moralul libanezilor.

 Unii comentatori spun că dacă Franţa nu ajută acum Libanul nimeni nu va putea interveni pentru a salva această ţară de la dezagregare. Deplasarea lui Emmanuel Macron la Beirut are loc însă şi pe fondul unei aniversări: statul libanez a fost creat de fapt pe întîi septembrie 1920, în condiţiile în care dispărea Imperiul Otoman iar Franţa devenea putere protectoare regională.

Urgenţa, însă, în prezent, nu sunt festivităţile ci reconstrucţia economică a ţării. Reconstrucţie imposibilă fără adoptarea câtorva reforme susceptibile să permită concretizarea ajutorului internaţional. Datorită unui sistemul politic complex, şi pe fondul unei corupţii sistemetice, structurale, nici o infuzie de bani nu este posibilă de fapt în această ţară. Nepotismul şi sistemul de clanuri, lipsa unor legi clare şi a unor forme elementare de transparenţă au drept consecinţă imposibilitatea investiţiilor. 

Comunitatea internaţională a promis de mai multe ori fonduri pentru Liban, dar se teme că banii se pierd într-un fel de gaură neagră şi într-un hăţiş birocratic imposibil de descâlcit. „Le Courrier International“ îşi exprimă temerea că misiunea lui Emmanuel Macron în Liban este „imposibilă”. Şeful statului francez le-a propus libanezilor să adopte „un nou pact politic”.

 În spatele acestei politicoase formule se ascunde de fapt un proiect de reformă profundă, de înlocuire a responsabililor politici reprezentând partidele tradiţionale cu tehnicieni capabili să rezolve lucruri concrete. 

Reforme sau sancţiuni

Preşedintele francez Emmanuel Macron îndeamnă la formarea unui ”guvern cu misiune” ”cât mai rapid” în Liban, o ţară care se confruntă cu o profundă criză politică şi economică de mai multe luni, relatează AFP.

„Am văzut că s-a declanşat un proces în ultimele ore, care a permis apariţia unei figuri ca premier. Nu e treaba mea să aprob sau susţin (...), ci să mă asigur că se va forma un guvern cu misiune cât mai repede pentru a pune în aplicare reformele”, a declarat Emmanuel Macron luni, pe aeroportul din Beirut, la începutul celei de a doua vizite în decurs de o lună în Liban.

Şeful statului francez se întâlneşte marţi cu întreaga clasă politică.

Macron i-a avertizat pe politicienii libanezi că riscă sancţiuni dacă nu îşi vor reorienta ţara în următorul trimestru, informează Reuters.

Macron a marcat centenarul Libanului plantând un cedru - simbolul naţional, dar a intensificat totodată presiunile pentru reformă, deoarece libanezii se confruntă cu cea mai ameninţare la adresa stabilităţii de după războiul civil din 1975-1990: criza economică.

„Este ultima şansă pentru acest sistem“, a declarat preşedintele Franţei într-un interviu pentru Politico, în timpul deplasării de luni către Beirut. „Ştiu că fac un pariu dificil (...) pun pe masă singurul lucru de care dispun: capitalul meu politic“, a adăugat el.

Macron a spus că urmăreşte să obţină din partea liderilor libanezi „angajamente credibile“ şi „un mecanism de continuare solicitant“, inclusiv organizarea de alegeri legislative în 6-12 luni. Potrivit unui comunicat al Palatului Elysee (preşedinţia franceză), puietul de cedru plantat de preşedinte într-o rezervaţie forestieră din munţii de la nord de Beirut exprimă 'speranţa în viitorul ţării'. Forţele aeriene franceze au marcat evenimentul survolând regiunea şi lăsând dâre de fum roşu, alb şi verde, culorile naţionale ale Libanului.

Statul libanez nu mai este capabil, de exemplu, să le asigure libanezilor electricitatea. Fără grupurile electrogene gestionate de diferitele comunităţi (creştină, musulmană sunită, musulmană şiită, druză), sau cele de cartier, libanezii n-ar avea electricitate. Iar uneori sunt în situaţia de a plăti electricitatea de trei ori: către stat, către comunitatea furnizoare şi către asociaţia de imobil.

„Emmanuel Macron va încerca în Liban să administreze un tratament de şoc unui pacient aflat în fază terminală”, scrie revista franceză. S-ar părea că şi în Liban clasa politică a înţeles că trebuie să schimbe ceva, drept pentru care a fost numit un nou prim ministru, în persoana fostului ambasador libanez la Berlin, Mustapha Adib, în vîrstă de 48 de ani.  Preşedintele libanez Michel Aoun a recunoscut necesitatea schimbării profunde sistemului politic al Libanului şi a cerut proclamarea unui „stat laic”, în urma ultimei vizite la Beirut a lui Emmanuel Macron.

 Câteva ore mai devreme şeful partidului politic Hezbollah pro-iranian, Hassan Nasrallah, aliatul lui Michel Aoun, anunţa că este pregătit să discute un nou „pact politic” în această ţară în care comunităţile religioase împart puterea. Aceste anunţuri au apărut în urma desemnării prim-ministrului Moustapha Adib, ales în majoritate de către comunitatea sunită. Un demers care ilustrează modul de funcţionare al sistemului religios, postul prim-ministrului fiind rezervat comunităţii musulmane sunite.

 „Fiindcă sunt convins că doar un stat laic este capabil să protejeze pluralismul, să-l prezerve transformându-l într-o unitate reală, solicit ca Libanul să fie declarat stat laic”, a afirmat Michel Aoun într-un discurs cu ocazia sărbătorii centenarului acestei ţări.

El a anunţat că a solicitat ”autorităţilor religioase şi liderilor politici să deschidă un dialog pentru a ajunge la o formulă agreată de toţi”, o formulă care ar necesita amendamente constituţionale.