Premierul Turciei a transmis condoleanţe pentru moartea preşedintelui uzbek Islam Karimov, deşi guvernul de la Taşkent nu a confirmat decesul
0Premierul Turciei, Binali Yildirim, a transmis vineri condoleanţe poporului uzbek, după moartea preşedintelui Islam Karimov, care a condus statul central-asiatic pentru ultimii 26 de ani. Moartea preşedintelui uzbek, în urma unui accident vascular cerebral, nu a fost confirmată de către autorităţile de la Taşkent, însă declaraţia premierul turc confirmă informaţiile unor surse diplomatice citate de Reuters.
”Preşedintele uzbek Islam Karimov a murit. Dumnezeu să-l ierte. Republica Turcă împarte durerea şi tristeţea cu poporul uzbek”, a declarat Yildirim într-un interviu televizat.
Karimov a condus Uzbekistanul - un exportator important de bumbac şi totodată o ţară cu zăcăminte bogate de aur şi gaze naturale - cu o mână de fier începând din 1989, mai întâi ca lider comunist, iar apoi ca preşedinte, după implozia URSS în 1991.
Fiica sa cea mică, Lola Karimova Tilliaïeva, a anunţat luni că tatăl ei se află la reanimare în urma unei hemoragii cerebrale ce a avut loc sâmbătă dimineaţa.
Câteva ore mai târziu, site-ul de opoziţie Fergana.ru, cu sediul în străinătate, a anunţat moartea lui Karimov, care ar fi avut loc luni.
Însă fiica cea mică a preşedintelui a dat asigurări miercuri că tatăl ei se află "într-o stare stabilă". În schimb autorităţile au păstrat tăcerea după spitalizarea lui Karimov.
Site-ul Fergana.ru a evocat joi seara pregătiri intense la Samarcand, oraşul natal al preşedintelui uzbek, în vederea unei înmormântări iminente.
Născut la 30 ianuarie 1938, Islam Karimov a crescut într-un orfelinat, după care a studiat mecanica şi economia.
El a urcat toate treptele ierarhiei aparatului Partidului Comunist, pe vremea URSS, până la conducerea Republicii Sovietice Uzbekistan.
La proclamarea independenţei, acesta a reuşit să se menţină la putere şi a trecut imediat la eliminarea tuturor opozanţilor săi.
În pofida unor zvonuri persistente cu privire la presupusa fragilitate a stării sale de sănătate, Islam Karimov nu a desemnat vreun succesor direct.
În lipsa unui plan în vederea unei succesiuni, dispariţia lui Karimov riscă să lanseze o luptă pentru putere în cadrul elitei politice uzbeke.
"Chiar dacă există un plan în vederea unei succesiuni, pretendenţii îl vor urma? Având în vedere că această situaţie este fără precedent pentru Uzbekistan, la 25 de ani de la independenţă, nimeni nu ştie dacă oamenii vor urma regulile după plecarea arbitrului", şi-a exprimat îngrijorarea Scott Radnitz, un specialist de la Universitatea Washington.
Potrivit Constituţiei, preşedintele Senatului preia puterea cu titlu interimar în cazul în care preşedintele nu poate guverna, însă experţii îl consideră un simplu executant.
Pretendenţii cei mai credibili la succesiunea lui Islam Karimov sunt în realitate premierul său Şavkat Mirzioiev şi vicepremierul Rustam Azimov.