Povestea sordidă a lui DSK

A fi interogat o dată de poliţie pentru o infracţiune de natură sexuală ar putea fi un ghinion, dar a fi interogat de două ori în interval de un an începe să arate suspect.

Dominique Strauss-Kahn, fostul şef al Fondului Monetar Internaţional, şi, pe vremuri, posibil candidat la alegerile prezidenţiale din Franţa, îi ajută din nou pe poliţişti la anchete, de această dată fiind acuzat de proxenetism într-un scandal complicat de prostituţie.

În mai anul trecut era vorba de o acuzaţie de tentativă de viol asupra unei cameriste. Procurorii au renunţat ulterior la toate capetele de acuzare. O a treia acuzaţie - din partea scriitoarei franceze Tristane Banon, care a pretins că Strauss-Kahn a încercat să o violeze în 2003 - nu a ajuns nicăieri, după ce procurorii au decis că există probe ale unui atac sexual.

DSK nu e reticent în a vorbi despre viaţa sa privată şi a recunoscut că a participat la orgii aranjate de „prieteni" ca parte a unei „vieţi sexuale neinhibate". El a insistat, totuşi, că „nu a plătit niciun cent niciodată" şi nu a întrebat niciodată dacă partenerele sale erau plătite, adăugând, pentru siguranţă: „Am oroare de prostituţie şi proxenetism". Într-o intervenţie care s-ar putea dovedi mai puţin utilă, avocatul său, Henri Leclerc, a declarat pentru televiziunea franceză: „Vă provoc să deosebiţi o prostituată dezbrăcată complet de orice altă femeie dezbrăcată complet."

Poveşti halucinante pentru noi, nişte britanici cumpătaţi. Scandalurile sexuale siropoase sunt puţine de această parte a Canalului Mânecii. Încă o dată, ele ridică întrebări privind legile franceze ce guvernează viaţa privată şi felul în care ele îi protejează pe cei bogaţi şi puternici de expunerea publică. Apucăturile sexuale ale lui DSK erau de domeniul bârfelor, dar nu au fost niciodată atât de analizate public, în ciuda faptului că e vorba de un personaj foarte cunoscut.

În momentul arestării lui DSK la New York, vara trecută, jurnalistul Christophe Deloire s-a declarat uimit de lipsa acoperirii mass-media în această chestiune, care a fost subiectul cărţii sale „Sexus Politicus", publicată în 2006.