Politico: România arată de ce China are o mare problemă în Europa de Est

Bucureştiul a adoptat o atitudine mult mai îndrăzneaţă decât majoritatea ţărilor din Europa de Vest faţă de China. Nu doar că România a eliminat companiile chineze din sectoare strategice precum energia nucleară şi telecomunicaţiile, dar în februarie a administrat o replică diplomatică dură liderului chinez Xi Jinping când a refuzat să-şi trimită preşedintele la un summit important, în ciuda persistenţei Beijingului.

Xi Jinping a făcut din estul Europei o prioritate strategică pentru China, iar Beijingul continuă să caute obţinerea unei poziţii cât mai bune în regiune prin promisiunile de investiţii aduse de Noul Drum al Mătăsii, proiectul gigantic de infrastructura al Chinei. Cu toate acesta, Beijingul nu reprezintă principala preocupare în regiune, iar ţări precum România şi Ţările Baltice sunt mult mai preocupate de Rusia şi, în consecinţă, caută să-şi arate loialitate faţă de NATO şi Washington, cele două forţe văzute ce jandarmii regionali care contează cu adevărat, scrie Politico, într-o analiză a relaţiilor România-China.

Conform unui oficial român care a vorbit pentru Politico sub condiţia anonimităţii, o parte semnificativă din modul în care România înţelege relaţia cu China se bazează pe amintirea relaţiei cu URSS. „Încearcă să-şi impună propriul model asupra noastră. Chinezi au arătat acelaşi comportament agresiv ca Rusia”, a spus acesta.

Ce crede Bucureştiul despre relaţia cu China

Politico notează că atitudinea Chinei în regiune nu s-a tradus deloc într-un succes al companiilor pe care le controlează în România.  Un acord cu China General Nuclear Power Corporation pentru reconstruirea a două reactoare la Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost anulat anul trecut în favoarea unor acorduri cu firme din Franţa şi SUA, iar Huawei a fost apoi dat afară din reţeaua 5G a ţării de către fostul premier Ludovic Orban, care a invocat motive de securitate.

Continuând pe această cale, Guvernul actual al României încearcă să excludă companiile de peste mări, inclusiv cele chineze, din contractele publice. A adoptat un memorandum pentru a interzice operatorii din ţări non-UE care nu au acorduri de achiziţii publice cu blocul comunitar pentru a accelera construcţia de proiecte mari, cum ar fi autostrăzi.

„Suntem precauţi faţă de companiile care beneficiază de subvenţii directe sau indirecte din ţara lor de origine şi de un avantaj comparativ neloial. În general nu pot avea astfel de companii, care fac oferte şi câştigă contracte, dacă provin din China sau din altă parte”, a declarat premierul Florin Cîţu într-un interviu acordat Politico.

Vicepremierul Dan Barna a subliniat că memorandumul nu vizează în mod specific China, dar a descris o presiune socială enormă în România pentru a asigura realizarea planurilor de infrastructură. Vicepremierul a spus că firmele chinezeşti şi alte companii din afara UE au dobândit o reputaţie slabă în România, deoarece s-au dovedit incapabile să îndeplinească proiecte din cauza lipsei acreditărilor de reglementare adecvate sau a resurselor insuficiente din România.

Întrebată de relaţiile României cu China, o purtătoare de cuvânt a ministerului de Externe de la Bucureşti a spus că acestea sunt bazate „pe pragmatism în cooperarea bilaterală”. La fel ca Barna, a accentuat că pentru România, relaţiile centrale pe scena internaţională sunt cele cu UE, NATO şi SUA, spunând că România are un angajament pentru „valorile democratice şi multilateralism bazat pe legea internaţională, precum şi pe respectul pentru drepturile omului”.

Cîţu a refuzat să discute „situaţii specifice” atunci când a venit vorba de încălcările drepturilor omului în China, dar şi-a exprimat îngrijorările legate de represiunea politică. „Intervenţia statală brutală trebuie să fie condamnată oriunde în lume. Oamenii trebuie să aibă o voce atât timp cât se comportă într-un mod civilizat şi paşnic”, a spus premierul român.

Sursa Politico care a dorit să rămână anonimă a declarat că Washingtonul nu dă României instrucţiuni directe despre cum să interacţioneze cu China, dar că România vrea să arate cui îi este loială.

România nu a participat la un summit controversat cu China

În februarie, la controversatul summit 17 + 1 cu Xi - un format diplomatic în care China voia să intre în contact cu 17 ţări din Europa de Est – s-a ajuns la concluzia că Bucureştiul este împotriva presiunii politice directe a Beijingului, Iohannis neprezentându-se la întâlnire, într-un moment în care legăturile dintre SUA şi China sunt atât de sensibile.

Oficialii chinezi ar fi sugerat că relaţia bilaterală dintre România şi China va avea de suferit dacă preşedintele Klaus Iohannis nu va participa. Toate cele şase ţări care au refuzat să-şi trimită liderii să-i aducă omagiu lui Xi la un summit „17 + 1” luna trecută au provenit din extinderea NATO în Europa de Est din 2004.