Poliţia din Tadjikistan a ras bărbile a peste 13.000 de bărbaţi în 2015, pentru a combate extremismul islamic

Tadjikistanul a fost una dintre cele mai active ţări în combaterea influenţelor culturale şi sociale ale radicalismul islamic în 2015, autorităţile luând mai multe măsuri inedite în acest sens: de la raderea forţată a bărbilor lungi la interzicerea numelor „străine” cu sonoritate arabă, relatează Al Jazeera.

Poliţia tadjică a ras bărbile a peste 13.000 de bărbaţi doar anul trecut, şi a închis peste 160 de magazine care vindeau îmbrăcăminte tradiţională musulmană, într-un efort de „combatere a influenţelor străine asupra ţării”.

Ţara nu are o lege care să interzică explicit portul bărbilor, iar Ministerul Tadjic de Interne a negat că ar fi ordonat poliţiei să radă bărbile persoanelor suspectate de radicalism musulman. Însă, în acelaşi timp, reprezentanţii instituţiei au declarat în septembrie 2015 că „forţele de ordine au dreptul de a aborda persoanele cu barbă pentru a se asigura că îndeplinesc normele de igienă personală”, conform „The Guardian”.

De asemenea, poliţia din regiunea sud-vestică Khathlon susţine că ofiţerii au reuşit să convingă peste 1,700 de femei şi fete să renunţe la vălul tradiţional musulman. 

Tot anul trecut, în septembrie, Curtea Supremă a Tadjikistanului a scos în afara legii singurul partid musulman înregistrat în ţară, Partidul Renaşterii Islamice a Tadjikistanului, în urma unor revolte violente puse de guvern pe seama extremismului islamic.

Săptămâna trecută, parlamentul ţării a votat o lege care ar interzice numele „străine” cu sonoritate arabă, precum şi căsătoria între verişori de gradul I. Legea urmează a fi promulgată de preşedintele Emomali Rahmon, care se află în fruntea eforturilor de combatere ale radicalismului musulman.

Rahmon este preşedinte al ţării din 1994, iar anul trecut a fost subiectul unei decizii controversate a Parlamentului de la Duşanbe, care i-a conferit acestuia titlurile de „Lider al naţiunii” şi de „fondator al păcii şi al unităţii naţionale a Tadjikistanului”, oferind în acelaşi timp şi imunitate juridică familiei prezidenţiale.

Măsurile luate de autorităţile tadjice sunt văzute ca metode de prevenire a revărsării curentelor musulmane islamiste din ţara vecină Afganistan, în care grupurile talibane au avut în ultimele decenii o influenţă importantă şi chiar au deţinut şi conducerea ţării între 1996 şi 2001.

Aproximativ 98% din populaţia estimată la 8,6 milioane de persoane a Tadjikistanului este musulmană, conform unui studiu al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. Islamul sunnit este recunoscut oficial ca religie, însă constituţia ţării declară Tadjikistanul drept stat laic şi secular şi garantează libertatea religioasă tuturor cetăţenilor. 

Estimări neoficiale susţin că în jur de 2.000 de cetăţeni tadjici luptă în acest moment în cadrul grupărilor islamiste din Siria.