Peste 100 de ţări negociază interzicerea armelor nucleare

Peste 100 de ţări încep luni la ONU negocieri inedite asupra unui tratat de interzicere a armelor nucleare, convinse că acesta va reduce riscul unui război atomic, în ciuda obiecţiilor unor mari puteri, relatează AFP.

Lansarea acestor negocieri privind un text care ar urma să aibă putere juridică a fost decisă în octombrie, cu sprijinul a 123 de ţări membre ale ONU.

Majoritatea puterilor nucleare, declarate sau nu, fie au votat împotriva acestor negocieri (Statele Unite, Israel, Franţa, Marea Britanie, Rusia), fie s-au abţinut (China, India, Pakistan).

Chiar şi Japonia, singura ţară care a fost supusă, în 1945, unor atacuri atomice, a votat împotrivă, îngrijorată că absenţa unui consens în aceste negocieri „ar submina progresele în ceea ce priveşte o dezarmare nucleară efectivă“.

Însă opoziţia acestor ţări nu a descurajat statele aflate în fruntea iniţiativei - Austria, Irlanda, Mexic, Brazilia, Africa de Sud sau Suedia - şi nici sutele de ONG-uri angajate de partea lor.

În faţa înmulţirii focarelor de tensiune, a ameninţărilor Coreei de Nord şi a unei noi administraţii americane considerată imprevizibilă, ele au decis să preia iniţiativa, inspirate de mişcările care au dus la convenţiile internaţionale ce interzic armele cu submuniţie (semnată în 2008) sau minele antipersonal (1997).

„Va lua timp, să nu fim naive“, a declarat săptămâna trecută la ONU ministrul suedez de Externe, Margot Wallström. „Însă este foarte important, în special în acest moment, când asistăm la tot felul de discursuri sau de demonstraţii de forţă care includ şi ameninţarea cu folosirea armei nucleare“, a subliniat ea.

„Multe ţări spun de ani de zile că trebuie să ieşim din impasul în privinţa acestei chestiuni. Este de asemenea expresia unei frustrări“, a mai spus şefa diplomaţiei suedeze.

Niciun progres nu a fost înregistrat în ultimii ani în materie de dezarmare nucleară, în pofida angajamentelor asumate de marile puteri în cadrul Tratatului privind Nonproliferarea (TNP), a afirmat şi Beatrice Fihn, directoarea ICN (International Campaign to Abolish Nuclear Weapons), o coaliţie internaţională de ONG-uri mobilizate în acest dosar.

„Au existat multe eforturi la sfârşitul Războiului Rece, apoi acest lucru s-a oprit. Administraţia Obama a dezamăgit, a făcut promisiuni, dar nu le-a respectat. În prezent temerile sunt exacerbate odată cu noul preşedinte“ Donald Trump, a declarat ea.

Bazându-se pe experienţa privind armele cu submuniţie sau minele antipersonal, Beatrice Fihn consideră că există „şanse bune“ ca tratatul să fie adoptat, dacă nu după prima fază a negocierilor programată să se termine la 7 iulie, atunci „în doi ani“.

Nu contează că puterile nucleare vor ignora dezbaterile, şi asta pentru că un astfel de tratat le va obliga mai devreme sau mai târziu să îşi revizuiască politicile, chiar dacă sunt angajate în prezent în modernizarea armamentului lor nuclear, a mai spus ea.

Nicio mare putere nu a făcut comentarii deocamdată în legătură cu aceste negocieri. În octombrie, reprezentanţii Statelor Unite şi Franţei la ONU şi-au explicat opoziţia la această iniţiativă prin necesitatea ca, în materie de dezarmare, „să se meargă în etape“, fără a se perturba echilibrul strategic actual sau a se pune în pericol eforturile de descurajare.