Perioada de şapte ani 2015-2021, „probabil” cea mai caldă înregistrată vreodată, anunţă Organizaţia Meteorologică Mondială

Perioada de şapte ani 2015-2021 este, probabil, cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată, a anunţat duminică Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), evocând în acest raport anual intrarea climei mondiale ”pe un teren necunoscut”, relatează AFP.

Acest raport anual despre situaţia climei ”relevă că planeta noastră este pe cale să se transforme sub ochii noştri”, comentează secretarul general al ONU Antonio Guterres, ”din adâncurile oceanelor în vârful munţilor, din cauza efectului inexorabil al topirii gheţarilor şi fenomenelor meteorologice extreme, pe toată planeta, iar ecosisteme şi populaţii ale planetei sunt puse în dificultate”.

Conferinţa ONU pe tema modificărilor climatice COP26, care a început duminică la Glasgow, în Scoţia, urmează ”să marcheze o cotitură decisivă pentru omenire şi pentru planetă”, apreciază Guterres într-un comunicat.

În primele nouă luni ale lui 2021, temperatura medie a crescut cu aproximativ +1,09°C faţă de nivelul dn perioada preindustrială.

Din cauza impactului fenomenului Niña, care a scăzut temperatura la începutul anului, 2021 nu va bate recorduri, însă ”probabul” se va clasa, cu toate acestea între locurile cinci şi şapte.

Pragul simbolic al temperaturii medii de +1°C, depăşit pentru prima oară în perioada 2002-2021 

Ultimii şapte ani urmează să fie, din nou, cei mai calzi înregistraţi vreodată.

Cel mai cald an rămâne 2016, iar creşterea temperaturii medii în ultimii 20 de ani (2002-2021) depăşeşte - pentru prima oară - pragul simbolic de +1°C.

”Datele provizorii arată că tendinţa temperaturilor rămâne să crească. Faptul că media ultimilor 20 de ani a depăşit +1°C va marca spiritul delegaţilor la COP26, care apiră la menţinerea creşterii temperaturilor în limitele stabilite prin Acordul de la Paris”, comentează Stephen Belcher, un cercetător de la Met Office din Marea Britanie, care participă la acest raport.

Fenomenele extreme nu mai sunt o raritate

Acordul de la Paris vizează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea unei limitări a încălzirii globale de sub +2°C faţă de nivelul din era preindustrială, iar dacă este posibil de +1,5°C. 

Însă, având în vedere tendinţele actuale, experţi în climă de la ONU (GIEC) au avertizat cu privire la riscul atingerii nivelului de +1,5°C în jurul lui 2030 şi la faptul că angajamentele statelor în lupta împotriva modificărilor climatice conduc către un nivel al încălzirii globale ”catastrofal” de +2,7°C.

Odată cu atingerea pragului de +1°C, ”litania” catastrofelor este deja pe drum, se arată în raportul OMM.

”Fenomenele extreme nu mai au nimic excepţional”, subliniază preşedintele organizaţiei, Petteri Taalas.

Numai în 2021, lumea a înregistrat canicule excepţionale în America de Nord şi Europa de Sud, incendii devastatoare în Canada şi Siberia, un val de frig spectaculos în centrul Statelor Unite, precipitaţii extreme în China şi în Europa de Vest, o secetă care a provocat foamete în Madagscar.

”Catastrofele continuă să cauzeze pierderi grele, în vieţi omeneşti şi în capitaluri, făcând să dea îndărît progrese în dezvoltare angajate de către ţări”, îşi exprimă îngrijorarea autorii raportului, care notează, cu toate acestea, o mai bună pregătire la dezastre.

Adaptarea la impactul modificărilor climatice este una dintre problemele care se află în centrul COP26.

Este vorba despre o adaptare necesară mai ales în contextul creşterii nivelului oceanelor, care se accelerează din cauza topirii gheţii.

Ritmul acestei creşteri a oceanelor a atins 4,4 mm/an în perioada 2013-2021 şi a înregistrat un ”record” în 2021.