Patruzeci de persoane condamnate pe viaţă, găsite vinovate că au încercat să-l asasineze pe Erdogan în timpul puciului eşuat

Un tribunal turc a condamnat miercuri la închisoare pe viaţă 40 de persoane pe care le-a găsit vinovate că au încercat să-l asasineze pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan într-unul dintre cele mai spectaculoase episoade ale puciului eşuat de la 15 iulie 2016, relatează AFP.

În total 47 de persoane - inclusiv predicatorul Fethullah Gülen, desemnat de Ankara drept organizatorul puciului, dar şi un fost consilier personal al lui Erdogan - au fost judecate la Mugla (sud-vest) într-un proces care a avut loc în condiţii importante de securitate.

Tribunalul i-a condamnat pe 40 dintre inculpaţi la închisoare pe viaţă, potrivit agenţiei Dogan. Între ei se află fostul general de brigadă Gökhan Sönmezates, desemnat drept şef al grupului de pucişti care a avut ca misiune să-l ”prindă sau ucidă” pe Erdogan.

Ali Yazici, un fost consilier personal al preşedintelui turc, a fost condamnat la 18 ani de închisoare, potrivit Dogan, iar alt militar la 15 ani de închisoare.

Tribunalul l-a achitat, în schimb, pe un fost militar şi a disociat de proces dosarele a patru inculpaţi, între care şi al predicatorului Gülen, potrivit Dogan. Exilat în Statele Unite, Fethullah Gülen, care respinge orice implicare în puci, este judecat în contumacie.

Este vorba despre cel mai important proces din Turcia după tentativa de lovitură de stat care s-a soldat cu 250 de morţi - fără pucişti.

În noaptea de 15 spre 16 iulie 2016, în timp ce militari rebeli încercau să preia controlul asupra unor centre ale puterii la Istanbul şi Ankara, un comando de militari pucişti a luat cu asalt hotelul în care Erdogan îşi petrecea concediul împreună cu familia, la Marmaris (sud-vest).

Potrivit lui Erdogan, puciştii, care aveau ca misiune să-l ucidă sau să-l captureze, au sosit imediat după plecarea sa de la hotel. Doi poliţişti desemnaţi să-l protejeze pe preşedintele turc, care au rămas la hotel, au fost ucişi în atacul armat.

În timp ce Erdogan se întorcea triumfal la Istanbul, puciştii s-au dispersat în mediul rural în zona Marmaris, pentru a se ascunde unii într-o grotă, alţii în tufişuri. Ei au fost găsiţi înfometaţi, cu feţele emaciate şi au fost bătuţi crunt.

ŞTREANGURI

Acuzaţii, între care se află 37 de foşti militari, au fost judecaţi cu privire la 17 capete de acuzare, inclusiv ”atentat la persoana preşedintelui”, ”încălcarea Constituţiei” şi ”asasinarea unei persoane depozitare a autorităţii publice”.

Şedinţa de miercuri a fost mutată la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie din Mugla, mai spaţioasă decât tribunalul local, iar lunetişti de elită au fost postaţi pe acoperişurile clădirilor vecine, potrivit agenţiei Anadolu.

Procesul, care a fost deschis în februarie, s-a desfăşurat într-o atmosferă tensionată. Manifestanţi cer, la fiecare şedinţă, reintroducerea pedepsei cu moartea.

Zeci de persoane, unele agitând ştreanguri, s-au adunat din nou în apropierea camerei de Comerţ de la Mugla, miercuri, pentru a-i scuipa pe acuzaţi, potrivit unor imagini difuzate de agenţia de presă Dogan.

O violentă polemică a izbucnit vara trecută, după ce unul dintre militarii judecaţi s-a prezentat la tribunal purtând un tricou pe care scria cuvântul ”erou”.

Erdogan a ordonat, ca răspuns, ca persoanele judecate de ”terorism” să poarte un combinezon ca cel al deţinuţilor de la închisoarea militară americană de la Guantanamo Bay (Cuba). Această măsură nu a intrat încă în vigoare.

În urma puciului eşuat, autorităţile au lansat o ripostă implacabilă împotriva presupuşilor susţinători ai lui Gülen, un fost aliat al preşedintelui Erdogan, devenit oaia sa neagră începând din 2013.

Epurări de o amploare fără precedent au fost lansate cu scopul de a ”curăţa” instituţiile care, potrivit Guvernului turc, au fost infiltrate de mişcarea gulemistă încă din anii '70.

Începând din iulie 2016, aproximativ 50.000 de persoane au fost arestate, iar alte peste 140.000 au fost concediate sau suspendate.

Aceste epurări au provocat îngrijorarea ţărilor occidentale şi apărătorilor drepturilor omului care acuză Guvernul turc că profită de starea de urgenţă în vigoare de peste un an ca să reducă la tăcere orice voce critică în ţară.

După puciul eşuat, liderii principalului partid prokurd (HDP) au fost arestaţi, iar mai multe instituţii de presă critice au fost închise.