Papa Francisc s-a întâlnit cu liderul musulmanilor şiiţi din Irak, ayatollahul Ali al-Sistani. Cei doi au avut o întrevedere între patru ochi
0Papa Francisc, liderul a peste un miliard de catolici la nivel mondial, a fost primit sâmbătă de Marele ayatollah Ali al-Sistani, cea mai înaltă autoritate religioasă pentru musulmanii şiiţi din Irak şi din întreaga lume, la locuinţa sa modestă din oraşul Najaf. Întâlnirea lor s-a desfăşurat vreme de circa 50 de minute.
Întâlnirea istorică dintre cei doi lideri religioşi a avut loc fără prezenţa presei sau a altor invitaţi, iar marele Marele ayatollah, în vârstă de 90 de ani, a acceptat această întrevedere cu condiţia să fie una privată, doar între ei doi.
Potrivit unui comunicat transmis de Biroul Ayatollahului, dialogul lor a avut în centru pacea, liderul şiit vorbind despre „nedreptate, sărăcie, lipsă de justiţie socială, persecuţie religioasă şi intelectuală, precum şi războaie, violenţă, blocaje economice şi relocări forţate suferite de mai multe popoare din regiunea noastră, în special de poporul palestinian din ţările ocupate”, relatează dpa.
Totodată, ayatollahul „şi-a exprimat preocuparea faţă de cetăţenii creştini care ar trebui să trăiască precum ceilalţi irakieni în pace şi siguranţă, bucurându-se de toate drepturile constituţionale la care sunt îndreptăţiţi”, scrie BBC.
Papa Francisc a făcut primele declaraţii în cadrul unui discurs ţinut la scurtă vreme după ce a fost întâmpinat pe aeroport de premierul irakian Mustafa al-Kadhimi.
Suveranul pontif a îndemnat la o „încetare a actelor de violenţă şi a extremismului, a facţiunilor şi intoleranţei. Irakul a suferit efectele dezastruoase ale războaielor, terorismului şi conflictelor religioase. Prezenţa milenară a creştinilor pe acest pământ şi contribuţia lor la naţiune constituie o moştenire bogată pe care ei vor să continue să o pună în serviciul tuturor”.
FOTO EPA-EFE
Violenţele asupra creştinilor din Irak - a căror comunitate s-a diminuat considerabil la doar 250.000 din peste un milion - au început odată cu războiul din Irak, declanşat de SUA în 2003.
Zeci de mii de creştini au fost strămutaţi când militanţii Statului Islamic (IS) au preluat controlul în nordul Irakului în 2014, distrugându-le bisericile istorice, confiscându-le proprietăţile şi punându-le în vedere că pot plăti taxe, se pot converti, pot pleca sau vor fi ucişi.
Mai mulţi experţi, citaţi de EFE, au semnalat protocolul potrivit căruia papa Francisc se va descălţa înainte de a intra în încăperea în care urmează să-l primească al-Sistani. Cum nu există fotografii, nu se ştie dacă al-Sistani, care în mod normal rămâne aşezat atunci când îşi primeşte invitaţii, s-a ridicat sau nu în picioare pentru a-l întâmpina pe papa Francisc, scrie EFE, potrivit Agerpres.
De naţionalitate iraniană, marele ayatollah al-Sistani se prezintă de decenii drept garantul independenţei Irakului şi conduce o şcoală teologică ce pledează pentru retragerea clericilor din politică - unde ar trebui să ofere doar consiliere - spre deosebire de şcoala din Qom, în Iran, arată sursa citată.
"Şcoala teologică din Najaf este mai laică decât cea din Qom, mai religioasă", a amintit cardinalul spaniol Miguel Angel Ayuso, preşedintele Consiliului pontifical pentru dialog religios. Şcoala Najaf, a continuat el, "acordă mai multă importanţă aspectului social".
În ianuarie 2019, Ali al-Sistani a cerut anchetarea "crimelor atroce" comise de jihadişti din această grupare împotriva unor minorităţi din societatea irakiană, precum comunitatea yazidi din Sinjar, creştinii din Mosul şi turcomanii din Tal Afar.