Pandemia de COVID-19. Carantina totală sau parţială, dilema specialiştilor şi politicienilor

Continuă controversele în ţările lovite de al doilea val al epidemiei de COVID-19, privind impunerea unei carantine stricte sau a uneia mai flexibile. Unele autorităţi sanitare pledează pentru „o soluţie mai flexibilă, deoarece ne confruntăm cu un maraton. O carantină generalizată în următoarele luni e greu de justificat”, susţin ei.

În Italia, guvernul ar putea reveni la carantină totală dacă până duminică nu se înregistrează o reducere a numărului de cazuri noi. La ultima raportare au fost anunţate peste 35.000 de îmbolnăviri şi aproape 600 de decese, şi de astăzi în mai multe provincii se impun noi restricţii.

 De astăzi, şi în regiunile Liguria, Toscana, Umbria, Basilicata şi Abruzzo, barurile, restaurantele sunt închise, dar magazinele rămân deschise. Şcoală online este prevăzută doar pentru elevii de liceu şi studenţii din universităţi.

 Deplasările cetăţenilor pe străzi sunt permise, dar nu şi în afara localităţii de rezidenţă, şi este interzisă intrarea, respectiv ieşirea din aceste regiuni, la fel ca în Puglia şi Sicilia, toate declarate zone portocalii, în vreme ce provincia autonomă Bolzano intră de astăzi în lista zonelor roşii, cu risc ridicat de contaminare, alături de regiunile Lombardia, Piemonte, Valle D’aosta, Alto Adige şi Calabria, unde, în plus, toate magazinele sunt închise, cu excepţia celor alimentare şi a farmaciilor. 

Dacă numărul noilor cazuri de infecţie cu coronavirus va continua să crească, în ciuda noilor restricţii şi a stabilirii acestor zone galbene, portocalii şi roşii, guvernul italian ar putea lua în considerare posibilitatea unor noi măsuri şi chiar o blocare, un nou lockdown pe întreg teritoriu naţional, începând de săptămâna viitoare.

Sunt specialişti, citat de cotidianul britanic The Guardian care consideră că interdicţiile anti-pandemie nasc revolte. Ele lovesc în special în angajaţii cu venituri mai mici: şi mai vulnerabili la pierderea slujbei, şi mai expuşi la virus prin natura muncii. Cei cu salarii bune îşi permit de obicei să lucreze de acasă. „Firme şi indivizi se scufundă sub o povară tot mai grea a datoriilor, pe măsură ce noi restricţii sunt recomandate.” Şi cum protestele împotriva lor au devenit violente în Italia şi Spania, nu-i de mirare că populişti precum Nigel Farage au sesizat o ocazie de a exploata politic situaţia.

Pe plan mondial OMS le cere statelor o mai bună cooperare, notează CNN, observând că la ultima sa reuniune Taiwanul nu a participat „nici măcar în calitate de observator”. Or ţara, cu 24 de milioane de locuitori, nu a înregistrat decât 578 de infecţii şi şapte decese, iar asta în ciuda vecinătăţii cu focarul iniţial, China.

Un efect colateral al pandemiei mai puţin popularizat se observă în Japonia care a înregistrat cel mai mare număr de sinucideri din ultimii cinci ani, în special în cazul femeilor”. Au fost 2.173 de sinucideri în octombrie, o creştere cu peste 80% a sinuciderilor în rândul femeilor comparativ cu octombrie 2019.