Pandemia Covid-19 va provoca schimbări fundamentale în obiceiurile consumatorilor, în dezvoltarea afacerilor şi în liniile globale de aprovizionare

“Pandemia COVIT-19 va provoca schimbări fundamentale în obiceiurile consumatorilor, în dezvoltarea afacerilor şi în liniile globale de aprovizionare” – crede Kevin Warsh, care predă economie la Universitatea Stanford. “Este un moment crucial în istorie”, spune Robert Kaplan, director la Eurasia Group, care scoate în evidentă că virusul accelerează schimbări şi tendinţe.

Robert Kaplan crede că globalizarea, în accepţiunea curentă a termenului, va avea de suferit. La fel şi cooperarea internaţională. Concurenţa va deveni mai acerbă. “Indiferent cine câştigă alegerile prezidenţiale din America, provocarea la care va avea de făcut faţă va fi uriaşă” – susţine Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat. Noul preşedinte va fi confruntat cu resurse limitate, numeroase afaceri în faliment, rezervele de ajutor social reduse şi în acelaşi timp, o putere în ascensiune – China.

Torsten Slok de la Deutsche Bank anticipează că post-coronavirus, omenirea va fi mai puţin dispusă să-şi asume riscuri, oamenii vor fi mai înclinaţi să economisească, similar cu mentalitatea ce a urmat Marii Depresiuni din anii 30. Idea distanţării sociale va însemna mai puţin clienţi la restaurante, cinematografe şi meciuri. Până când un vaccin va fi găsit – mai puţine vacanţe şi mai puţine călătorii de afaceri.

Analiştii cred că deşi lumea în general va fi afectată, ţările în curs de dezvoltare vor suferi mai mult. “Nevoile în Africa, America Latină şi Orientul Mijlociu vor fi mai mari decât capacitatea instituţiilor internaţionale de a le satiface” – crede Richard Haas, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Internaţionale.

În plus, distanţarea socială funcţionează mai greu în ţări sărace, care nu au nici tehnologia, nici infrastuctura necesare. Multe dintre aceste ţări sunt dependente de preţurile la materii prime, care s-au prăbuşit odată cu prăbuşirea producţiei şi consumului.

Kaplan anticipează presiuni politice masive în ţările sărace şi în curs de dezvoltare.

Blocajele din China de la începutul epidemiei s-au răspândit ]n prezent în restul lumii, mai ales în Europa şi SUA, iar rezultatul pe termen scurt până la mediu va fi o încetinire a creşterii globale, creşterea şomajului, creşterea ratelor ipotecare şi încrederea mai mică a consumatorilor, arată o analiză realizată de Saxo Bank.

"Pandemia a pus în mişcare trei impulsuri macro majore. Acestea vor avea un impact major asupra mărfurilor, în special asupra sectorului energetic, în lunile următoare. În prezent, economia globală se confruntă cu cel mai mare şoc al cererii de la criza financiară mondială, la care se adaugă un şoc global al ofertei şi un război al preţurilor petrolului care determină distrugerea capitalului", se menţionează în analiza băncii.

Potrivit analiştilor Saxo Bank, în cel de-al doilea trimestru, cel mai probabil, obiectivul este impactul nociv asupra preţurilor al scăderii drastice a cererii pentru numeroase mărfuri-cheie: de la ţiţei şi metale industriale la unele mărfuri agricole.

"Deoarece coronavirusul continuă să se răspândească, este foarte posibil ca perspectivele de aprovizionare să devină şi ele dificile. Minerii şi producătorii pot începe să simtă impactul deficitului de personal şi al defalcării lanţurilor de aprovizionare. Impactul preţurilor mai mici ale carburanţilor este resimţit de la agricultură la minerit, deoarece reduce costurile de producţie. Cu toate acestea, din cauza riscurilor potenţiale pentru rezerve, unele pieţe ar putea găsi sprijin mai devreme decât sugerează perspectivele cererii", mai arată analiza.

Totodată, reprezentanţii Saxo Bank susţin că impactul asupra creşterii şi asupra cererii globale va fi semnificativ. "În timp ce milioane de oameni din întreaga lume au primit ordin să lucreze de acasă şi să nu călătorească, cererea de combustibil pentru transport s-a prăbuşit. Între timp, scăderea încrederii consumatorilor va avea impact asupra cererii de bunuri de consum. Cel mai puternic efect s-a observat până acum în sectorul energetic. O combinaţie între creşterea puternică a ofertei non-OPEC şi perspectiva de scădere a cererii globale a condus la întreruperea inevitabilă a cooperării OPEC + pe 6 martie", susţin analiştii băncii.

Potrivit Saxo Bank, Arabia Saudită a început "un război total al preţurilor", prin scăderea preţului în timp ce a crescut producţia. "Indiferent dacă ţinta urmărită a fost Rusia sau producătorii cu costuri ridicate din industria de petrol de şist din SUA, impactul asupra petrolului a fost devastator. Dacă obiectivul a fost şocul şi groaza, momentul a fost perfect - cererea globală a căzut în prăpastie, în timp ce comunitatea globală intră în izolare pentru a combate COVID-19", mai arată analiza băncii.

Totodată, ţiţeiul Brent a scăzut la un minim pe 18 ani. "ETF-ul SPDR Energy Select (XLE), reprezentând unele dintre cele mai mari companii petroliere americane, s-a redus la mai mult de jumătate din decembrie încoace. Între timp, pentru un grup de 12 mari producători independenţi de petrol şi gaze din SUA plafonul de piaţă s-a prăbuşit la sub 90 de miliarde de dolari de la peste 300 de miliarde de dolari în decembrie", susţin analiştii Saxo Bank.

De asemenea, reprezentanţii băncii precizează că, având în vedere faptul că majoritatea producătorilor de petrol, inclusiv Rusia şi Arabia Saudită, vând în prezent la un preţ cu mult sub pragul de rentabilitate al bugetelor, în cele din urmă piaţa se va recupera.

"Cu toate acestea, înainte ca acest lucru să se întâmple, virusul fie trebuie să prezinte semne de retragere sau vom observa o reducere semnificativă şi mult aşteptată în cazul companiilor cu o producţie costisitoare în locuri precum SUA şi Brazilia. În plus, lungul drum spre recuperare spre un interval cuprins între 50 şi 60 dolari pentru Brent va fi presărat cu obstacole date de creşterea rapidă a stocurilor globale. Acestea vor trebui reduse înainte ca Brent să se redreseze - vă recomandăm să aruncaţi o privire la evaluarea făcută de Peter Garnry despre ce companii ar putea ajunge să fie potenţiali câştigători şi pierzători, potrivit Saxo Bank.

Analiştii băncii consideră că o reducere semnificativă a producţiei de petrol de şist în SUA în următoarele luni poate duce la o reducere mult aşteptată a producţiei de gaz asociate. "Creşterea producţiei, o iarnă blândă în emisfera nordică şi scăderea activităţii determinată de virus au ajutat la scăderea abruptă a preţurilor gazelor. Preţurile gazelor americane au ajuns la un minim pe 25 de ani în martie. În funcţie de viteza de încetinire a producţiei, credem că preţurile gazelor cresc peste nivelul reflectat în prezent pe piaţa forward", mai arată analiza.

Saxo Bank Group (Saxo) este un specialist fintech de top, axat pe tranzacţionarea multi-asset şi investiţii, livrând serviciul 'Banking-as-a-Service' clienţilor instituţionali. Saxo Bank a fost fondată în 1992, cu prima platformă de tranzacţionare online lansată în 1998 şi are sediul central la Copenhaga. Banca are în prezent peste 1500 de angajaţi în centrele financiare din toată lumea, inclusiv Singapore, Shanghai, Tokyo, Hong Kong, Londra, Paris, Zurich şi Dubai.