Pandemia COVID-19. Când China preia modelul rusesc pe tărâmul dezinformării
0Partidul Comunist Chinez şi-a petrecut săptămâna trecută promovând teorii conspirative menite să pună la îndoială originea noului coronavirus şi să abată astfel criticile cu privire la gestionarea precară a crizei de sănătate de către conducerea de la Beijiing. Tactica este inspirată din Rusia, scrie Axios.
Răsfuflând uşurat după epidemia de coronavirus, Beijingul a trecut la ofensivă, cu o campanie de dezinformare şi de îmbunătăţire a imaginii pe plan internaţional destul de apropiată de tradiţia rusească pe acest tărâm.
Mai exact, mai multe conturi oficiale ale regimului comunist chinez, inclusiv aparţinând unor posturi diplomatice, presa aflată în slujba partidului unic şi multitudinea de conturi afiliate de pe reţelele de socializare s-au ocupat intens de răspândirea unor teorii conspirative în legătură cu originea coronavirusului. Două idei au fost distribuite cu precădere, şi anume că virusul ar proveni dintr-un laborator militar american şi că boala ar fi apărut iniţial în Italia, în noiembrie, apoi ar fi ajuns la Wuhan, în decembrie. Campania a fost dusă de la cel mai înalt nivel, prin purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe Zhao Lijian. Ori, virusologii afirmă clar că noul coronavirus nu prezintă vreun indiciu că ar fi fost conceput într-un laborator, în timp ce epidemiologii sunt de acord că Wuhan este locul de plecare a lui în întreaga lumi.
„Ceea ce am văzut săptămâna trecută în termeni de manipulare din partea partidului stat chinez în legătură cu COVD-19 reprezintă o adevărată îndepărtare de la practicile din trecut”, spune pentru Axios Laura Rosenberger, directoarea Alianţei pentru Securizarea Democraţiei din cadrul German Marshall Fund Statele Unite.
Rosenberger relevă trei aspecte prin care Beijingul s-a apropiat de strategia rusă de dezinformare şi propagandă: 1. propagarea unor teorii contradictorii; 2. amplificarea site-urilor cu conţinut conspirative - despre care Rosenberger spune că sunt site-uri terţe, fără o finanţare transparentă, dar care rostogolesc un discurs dorit de stat -; 3. utilizarea în mod coordonat a conturilor aparţinând regimului şi presei aservite lui în vederea stimulării întregii operaţiuni.
Tactică rusă de dezinformare urmăreşte de obicei destabilizarea mediului informaţional prin răspândirea unor teorii conspirative. Scopul: crearea de haos şi discordie în societăţile ţintă, după cum s-a văzut în cazul alegerilor prezidenţiale din 2016 din Statele Unite sau disocierii de anumite fapte tulburătoare, precum tentativa de asasinare a fostului agent dublu Serghei Skripal sau doborârea cursei MH17 în estul Ucrainei.
În paralel, pentru a potoli criticile la adresa sa legate de muşamalizarea epidemiei în primă fază şi a-şi îmbunătăţi imaginea, China a mizat prin a poza într-un partener de încredere distribuind ajutoare umanitare Italiei, ţara cea mai grav afectată acum de coronavirus. Este o metodă folosită des de regimul Putin şi aplicată recent în cazul Italiei. Rostogolind poze şi comunicate peste tot, Moscova a anunţat cu surle şi tombe că sare în ajutorul poporului italian. Încercând să bifeze la capitolul imagine, a căutat totodată să provoace dezbinare cu mesaje anti-UE. Regimul Putin nu a inventat nimic pe acest tărâm al propagandei şi divizării, ci doar continuă o veche tradiţie sovietică prin care Moscova intenţiona să ia faţa blocului capitalist. Ori, potrivit „La Stampa”, dincolo de poze şi propagandă, 80% din echipamentele trimise de ruşi sunt „absolut inutile”.