Pădurea amazoniană, defrişată pentru a fi transformată în „cel mai bun loc pentru a începe o nouă viaţă“

Amazonul a fost văzut timp de secole ca o vastă „plapumă“ de pădure tropicală, traversată de râuri. Dar odată cu creşterea populaţiei au apărut şi noi proiecte industriale ce vizează transformarea Amazonului în una dintre zonele cu dezvoltarea cea mai rapidă din Brazilia, lucru îngrijorător pentru cercetători.

Expansiunea oraşelor din pădurile tropicale este vizibilă în locuri precum Parauapebas, care s-a schimbat, pe parcursul unei generaţii, dintr-o aşezare de frontieră obscură cu  împuşcături şi căutători de aur, într-o zonă urbană întinsă, cu mall-uri cu aer condiţionat, comunităţi închise şi dealeri auto care vând camionete Chevy.     

Oamenii de ştiinţă studiază această dezvoltare şi se concentrează pe cererile de resurse din Amazon, cea mai mare pădure tropicală rămasă în lume. Deşi oficialii brazilieni au privit colonizarea Amazonului ca pe o problemă de securitate naţională (conducătorii militari au construit drumuri prin pădure, sub sloganul „Ocupă pentru a evita predarea“), defrişarea din zonă se numără deja printre principalele cauze de emitere a gazelor cu efect de seră.

Din cauza politicii care regularizează obţinerea de teren pentru cei fără acte de proprietate, imigranţii sunt atraşi de oportunităţile de lucru din oraşele amazoniene, ceea ce contribuie la creşterea populaţiei care acum numără 25 de milioane de locuitori. Biologii şi cercetătorii sunt îngrijoraţi că această creştere bruscă va face ca legile forestiere şi scăderile defrişărilor să nu însemne nimic.

„Mai multă populaţie duce la mai multe defrişări“, avertizează Philip Fearnside, cercetător la Institul Naţional pentru Cercetare a Amazonului din Manaus, unul dintre oraşele cu cea mai rapidă dezvoltare din Brazilia în perioada 2000-2010.

Dintre cele 19 oraşe braziliene cuprinse în recensământ, 10 sunt din Amazon. În total, populaţia din regiune a crescut cu 23% în ultimii zece ani, în timp ce Brazilia a crescut cu numai 12%. 

Din cauza cererilor enorme din China, în oraşe precum Parauapebas si Pará s-au deschis multe mine cu minereu de fier, ceeea ce a dus la crearea de mii de locuri de muncă. Astfel, de la ultimul recensământ din 2010, populaţia a crescut de la 154.000 la 220.000. 

„Întreaga zonă era acoperită de o junglă deasă, aproape impenetrabilă“, povesteşte, pentru „The New York Times“, Oriovaldo Mateus, un inginer sosit în zonă în 1981, pentru a lucra la Vale, una dintre firmele gigant de minerit. În acea perioadă autorităţile au construit un drum prin pădure. transformând Parauapebas într-o zonă accesibilă. „La începuturile anilor '90 existau mai mult de 25.000 de locuitori, drumuri noroioase şi bordeluri“ mai spune el.

Şi Francisco Amorim da Silva, un tânăr de 20 de ani, a întrevăzut o oportunitate în economia puternică din Parauapebas, oraş în care s-a mutat în luna august. El deţine un mic magazin în care vinde mâncare de bază, precum orez şi fasole, dar şi obiecte de uz casnic, precum detergenţi.

El a cheltuit aproximativ 2.000 de dolari pentru construirea magazinului, bani obţinuţi din vânzarea unei motociclete Honda la mâna a doua, relatează Barnes.

Părerile cercetătorilor sunt împărţite: unii cred că migrarea populaţiei în oraşele din zonele tropicale poate fi făcută, atâta timp cât zonele rurale sunt depopulate şi reapar pădurile. Alţi cercetători, însă, sunt de părere că migraţia va creşte şi mai mult defrişările, pentru a face loc fermierilor şi micilor cultivatori.

„E bine că oamenii se mută din sărăcie, dar trebuie să înţelegem că atunci când are loc această mutare, cererile pentru resursele naturale cresc“, spune Mitchell Aide, profesoară de biologie la Universitatea din Puerto Rico.

Aceste îngrijorări  legate de mediu nu îi preocupă pe cei care sosesc în Parauapebas, cu unul dintre cele trei trenuri care aduc sute de oameni zilnic. „Mi s-a spus că acesta este cel mai bun loc din Brazilia în care poţi începe o nouă viaţă“, a declarat Maria Antonia, mamă a şase copii.