Reţelele de crimă organizată sunt responsabile pentru circa 90% din defrişările din zonele tropicale

Urmările pe termen lung ale defrişările ar putea fi severe Foto Shutterstock

Salvarea pădurilor planetei a devenit o prioritate în contextul în care mai mult de 80% din acestea sunt distruse, activiştii încercând să identifice principalele cauze ale defrişării.

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a lansat recent un raport alarmant în care a atras atenţia asupra faptului că reţelele de crimă organizată sunt responsabile de până la 90% din exploatarea forestieră ilegală din ţările tropicale din Bazinul Amazonian, Africa Centrală şi Asia de Sud-Est.

Comerţul ilegal cu lemn, care reprezintă între 15% şi 30% din exploatarea forestieră, este estimat la o sumă cuprinsă între 30 şi 100 de miliarde de dolari anual.

„Exploatarea forestieră ilegală nu este în declin, ci mai degrabă avansează din ce în ce mai mult, în contextul în care cartelurile devin tot mai organizate”, se arată în raportul citat.

Nici înregistrările privind importurile şi exporturile nu pot fi considerate a oferi o imagine completă asupra exploatărilor forestiere legale, deoarece reţelele de crimă organizată falsifică adesea permisele sau bazele de date privind comerţul şi chiar mituiesc oficialii pentru a transporta cheresteaua.

„Ceea ce ne şochează este cantitatea mare de cherestea pentru care nu există documente”, a declarat autorul raportului, Christian Nellemann, potrivit Huffington Post.

Deoarece practica este atât de profitabilă, organizaţiile criminale îşi vor continua, probabil, activităţile de defrişare ilegală în detrimentul mediului şi a populaţiilor indigene. Raportul solicită crearea unei organizaţii la nivel internaţional pentru a opri aceste ilegalităţi. În caz contrar, fără un efort organizat între ţări, cartelurile pot evita autorităţile, mutându-şi baza de operaţiuni dintr-un loc în altul, mai atrage atenţia raportul.

„Atâta timp cât profiturile din exploatarea forestieră ilegală rămân ridicate şi riscurile de a fi prinşi sunt foarte mici, există puţine şanse ca ei să-şi abandoneze practicile ilegale”, au scris autorii raportului.

Deşi urmările imediate ale defrişările sunt bine documentate (în principal fiind vorba de dispariţia pădurilor), repercusiunile pe termen lung pentru planetă ar putea fi severe. Emisiile de carbon, ca urmare a defrişărilor, au fost confirmate ca jucând un rol critic în schimbările climatice.