Pactul Fiscal, între ratificare şi modificare
0Dezbatere Franţa este cea de-a zecea ţară din zona euro care ratifică Tratatul Fiscal, dar mai multe state cer deja ca acest document să fie îmbunătăţit.
Tratatul Fiscal, semnat în martie de liderii a 25 de state membre, din cele 27, nici nu a fost ratificat de toate ţările că deja politicienii vor să-i aducă unele modificări.
Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a anunţat că înaintea Consiliului European din 17-18 octombrie, Franţa va „face propuneri" care vor fi primele dintr-o serie lungă consacrată reformei Uniunii Europene. Dar, scrie presa franceză, aceste propuneri vor fi „de o prudenţă extremă şi de un pragmatism radical".
Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, pregăteşte de mai multe săptămâni un „buget al zonei euro". Principiul unei schimbări a tratatului asupra Uniunii Europene este aproape garantat, cel puţin pentru a include fondul european de 500 de miliarde de euro care a fost creat zilele trecute.
Guvernul german şi-a exprimat deja disponibilitatea pentru organizarea unui referendum, în cazul în care modificările propuse vor cere schimbări în Constituţia germană.
NOI MĂSURI DE AUSTERITATE
Francezilor nu le convine acest Pact Fiscal. Mii de oameni au mărşăluit, marţi, în opt oraşe ale ţării, ca să conteste noul tratat Fiscal european care a fost aprobat de Legislativul de la Paris, în pofida revoltei populare.
Documentul prevede o disciplină fiscală mai strictă şi reducerea deficitului bugetar pe anul viitor, de la 4,5 la 3 procente. Aceste măsuri nu vor putea fi puse în practică decât cu noi reduceri de cheltuieli care vor afecta grav populaţia, susţin sindicaliştii francezi.
François Hollande a contestat vehement pactul, pe când era în campania electorală. Tratatul, semnat de 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene - Marea Britanie şi Cehia au spus „nu" - obligă ţările semnatare să-şi reducă deficitul public sub 3 la sută din PIB şi deficitul „structural" - adică cel din afara momentelor de criză, cel care nu depinde de conjunctura economică - sub 0,5 procente din PIB.
După ce a preluat puterea, noul lider de la Elysee a reuşit să-şi convingă partenerii europeni să-i adauge un „pachet de creştere" în valoare de 120 de miliarde de euro şi promisiunea de a discuta despre introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare şi a unui mecanism european de supervizare a băncilor, mecanisme care sunt şi ele pe cale de a se realiza.
Ţările care au ratificat deja tratatul sunt: Austria, Cipru, Danemarca, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Franţa, Letonia, Lituania, Portugalia, România, Slovenia şi Spania. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, în cazul în care cel puţin 12 ţări din zona euro l-au ratificat.
Curtea Europeană de Justiţie va supraveghea punerea în aplicare a Pactului. Dacă una dintre membrele semnatare nu respectă regula de aur în proiectul bugetar, poate fi amendată cu până la 0,1 la sută din Produsul
Intern brut.
Franţa şi Germania pregătesc o Europă cu două bugete
Zona euro ar trebui să aibă propriul buget separat de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, potrivit draftului concluziilor summitului liderilor UE, care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles.
„Pentru zona euro, obiectivul este să ne îndreptăm către un cadru bugetar integrat", se arată în acel draft, potrivit Reuters.
Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, sau Cadrul Bugetar Multianual, se ridică la circa 1% din Produsul Intern Brut al blocului european. Printre altele, este folosit pentru a susţine politica agricolă a UE, ca şi investiţiile pentru ţările şi regiunile mai sărace ale UE.
Ideea unui buget special pentru zona euro a fost pentru prima dată enunţată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în septembrie. Franţa şi Germania susţin ideea separării bugetelor, iar Marea Britanie s-a declarat de acord, potrivit Reuters.
În schimb, multe ţări din afara eurozonei, în special ţările est-europene, cum ar fi România, care acum beneficiază de fondurile bugetului UE, vor fi dezavantajate, deoarece separarea bugetelor va diminua sumele de bani disponibile pentru ele.
Dacă această măsură va fi confirmată la summitul de săptămâna viitoare, acesta va fi încă un pas către o „Europă cu două viteze", un proces care a fost accelerat în decembrie anul trecut, când Marea Britanie şi-a folosit dreptul de veto privind pactul fiscal iniţiat de Germania.
Premierul britanic, David Cameron, a declarat că nu se va opune iniţiativei de a crea două bugete separate, unul pentru zona euro şi celălalt pentru Marea Britanie şi celelalte ţări noneuro.