ONU se abţine să învinovăţească direct Rusia într-o anchetă cu privire la spitale şi şcoli atacate în Siria. ONG: Sunt „potenţiale crime de război“

O comisie internă de anchetă din cadrul ONU înfiinţată anul trecut pentru investigarea unor atacuri suferite de facilităţi civile din Siria, între care şcoli şi spitale, se abţine să incrimineze direct Rusia, potrivit unui rezumat al raportului său publicat luni. Sunt „potenţiale crime de război”, se revoltă un ONG internaţional.

Coordonatele geografice a celor şapte facilităţi alese pentru anchetă au fost comunicate de ONU Moscovei în scopul de a le proteja de atacuri aeriene.

„Siria nu a răspuns solicitărilor adresate în mod repetat” de comisia de anchetă pentru a permite accesul pe teren şi a furniza informaţii, îşi exprimă regretul secretarul general ONU Antonio Guterres.

Fără să menţioneze explicit Rusia, raportul conchide că în patru dintre cele şapte cazuri investigate - o şcoală, un centru de sănătate, un spital chirurgical şi un centru de protecţie - raidurile au fost efectuate de „Guvernul Siriei şi/sau aliaţii săi”.

Responsabilitatea unui atac purtat împotriva unei tabere de refugiaţi este atribuită unor jihadişti sau opozanţi înarmaţi.

Principalul susţinător al regimului de la Damascul şi singurul aliat capabil să atace cu bombardiere, Moscova a negat mereu că ia la ţintă obiective civile.

„Mai multe state care puteau furniza o informaţie crucială, incluzând surse militare, s-au declarat dispuse să coopereze. La final, însă, doar patru au furnizat informaţii şi ele erau limitate în natura lor”, deplânge rezumatul, fără să enumere aceste state şi fără si detalieze datele primite de la ele.

Anul trecut, cotidianul american „New York Times” a publicat o investigaţie cu numeroase detalii despre raidurile efectuate de aviaţia militară rusă împotriva unor spitale din Siria. Printre detalii figurează şi înregistrări cu discuţii între piloţi despre lansarea unor rachete sub codul „bomboane”.

Cele şapte atacuri selectate de ONU pentru investigaţie fără a preciza de ce le consideră prioritare în faţa altora

- Şcoala Martyr Akram Ali Ibrahim Al-Ahmad din Qalaat al-Madiq, 28 aprilie 2019: „raid efectuat foarte probabil de Siria şi/sau aliaţii săi”. Fără victime.

- Centrul de sănătate din Rakaya Sijneh, 3 mai 2019: „raid efectuat foarte probabil de Siria”. Coordonate transmise Rusiei. Fără victime.

- Centrul de sănătate din Kafr Nabutha, 7 mai 2019: „este plauzibil ca pagubele să fie produse de Siria şi aliaţii săi”. Coordonate transmise Rusiei. Fără victime.

- Tabăra de refugiaţi palestinieni Nayrab din Alep, 14 mai 2019: „raid efectuat probabil de grupări ai opoziţiei armate sau de Hayat Tahrir al-Sham" (HTS, aripa siriană a reţelei teroriste al-Qaeda). Coordonate transmise coaliţiei conduse de Washington şi Turciei. Zece morţi, aproximativ 30 de răniţi.

- Spitalul din As-Suqylabiyah, 26 mai 2019. Anchetă oprită, întrucât coordonatele sale nu au fost comunicate de ONU şi acest obiectiv nu se află sub susţinerea vreunei agenţii ONU.

- Centrul chirurgical din Kafr Nobol, 4 iulie 2019: „raid efectuat foarte probabil de Siria şi/sau aliaţii săi”. Coordonate transmise Rusiei. Fără victime.

- Centrul de protecţie Ariha, 28 iulie 2019: „raid efectuat foarte probabil de Siria şi/sau aliaţii săi”. Coordonate transmise Rusiei. Răniţi.

„Potenţiale crime de război”

Rezumatul de aproximativ 20 de pagini a fost realizat de secretarul general ONU Antonio Guterres în baza unui raport care trebuie să rămână confidenţial (185 de pagini şi 200 de anexe) pentru că, spune el, este vorba de o anchetă internă.

În condiţiile în care zeci de spitale au fost vizate de atacuri în ultimii ani, ancheta s-a concentrat doar pe şapte cazuri, fapt motivat de ONU prin dificultatea de a avea acces pe teren.

Ancheta a fost lansată anul trecut, la cererea a zece state membre din Consiliul de Securitate al ONU, între care Statele Unite, Franţa, Regatul Unit, Germania sau Belgia, şi împotriva voinţei Moscovei. 

„Refuzul de a desemna în mod explicit Rusia şi subţirimea recomandărilor sunt profund dezamăgitoare”, denunţă Human Rights Watch. Aceste atacuri nu doar că sunt „potenţiale crime de război potenţiale”, dar au redus şi capacitatea de a înfrunta pandemia de coronavirus, s-a revoltat ONG-ul într-un comunicat.