Ofensiva pentru recucerirea Mosulului, suspendată după ce un bombardament al forţelor coaliţiei a ucis peste 150 de civili

Armata irakiană a decis suspendarea ofensivei pentru recapturarea oraşului Mosul, aflat sub controlul forţelor Statului Islamic, ca urmare a amplificării presiunii internaţionale după ce o serie de bombardamente aeriene ale forţelor coaliţiei au ucis peste 150 de persoane.

Jurnaliştii prezenţi la faţa locului afirmă că, la mai bine de o săptămână de la aceste bombardamente, echipele de salvare încă mai încearcă să scoată cadavrele de sub dărâmături. Incidentul este unul dintre cele mai grave de acest tip, în ceea ce priveşte numărul civililor, de la începutul invaziei Irakului că către armata Statelor Unite în 2003.

Centrul de Comandă Operaţional al armatei SUA a confirmat că avioanele coaliţiei sunt cele care au efectuat atacul din 17 martie „la cererea forţelor de securitate irakiene”, şi au promis că vor investiga incidentul. Acest nou episod a readus în atenţie problema victimelor civile ale campaniei de recucerire a teritoriilor deţinute de ISIS, în condiţiile în care se estimează că peste 400.000 de civili mai sunt încă în Mosul.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Marii Britanii, dat fiind faptul că şi avioane britanice operau în acea zonă şi în acel moment, a declarat că nu are dovezi cu privire la implicarea acestora dar că, totodată, nu exclude această posibilitate, adăugând că „suntem la curent cu informaţiile cu privire la victimele civile, şi vom sprijini investigarea acestui eveniment”.

Conform relatărilor localnicilor, bombardamentele au distrus în totalitate trei clădiri din cartierul Jadida, din Vestul oraşului Mosul, locul confruntărilor dintre forţele ISIS şi cele irakiene. Din declaraţiile acestora se pare că peste 100 de persoane se ascundeau în subsolul uneia dintre clădiri în momentul în care aceste au au fost lovite.

Coordonatorul pe probleme umanitare al ONU în Irak, Lise Grande, a declarat că „suntem şocaţi de această teribilă pierdere de vieţi omeneşti”. Aceasta a adăugat că „părţile implicate în conflict sunt obligate să facă tot ce este posibil pentru a proteja populaţia civilă. Acest lucru înseamnă că civilii nu pot fi folosiţi pe post de scuturi umane şi că vieţile lor nu trebuie puse în pericol prin folosirea nediscriminată a forţei militare”.

Chris Woods, directorul unei organizaţii non-profit ce monitorizează efectele bombardamentelor forţelor aliate în Siria şi Irak, a declarat că „incidentul din Jadida reprezintă cel mai grav astfel de incident din ultimele decenii; nu-mi amintesc un alt incident cu un număr mai mare de victime”.

Martorii la acest incident, citaţi de publicaţia The Guardian, au declarat că bombardamentele au început de dimineaţă şi au continuat până în amiază. „Luptătorii ISIS erau pe acoperişurile câtorva clădiri şi pe străzi, dar lucrul ciudat este că niciuna dintre casele în care se ascundeau, centrul lor militar, nu a fost nici măcar atinsă. Nici una din bazele lor nu a fost”, a declarat unul dintre martori.

În momentul în care gravitatea incidentului a devenit cunoscută, armata irakiană a amânat orice altă operaţiune în zonă. Oficialii irakieni au accentuat de la începutul acestei ofensive că rolul lor principal este acela de a proteja civilii din Mosul. Noua fază a acestei campanii, ce vizează acum Vestul oraşului demarcată de râul Tigru, se dovedeşte mult mai dificilă din acest punct de vedere, dar fiind cartierele mult mai dens populate. O organizaţie pentru drepturile omului irakiană a declarat că peste 3.800 de civili şi-au pierdut viaţa de la începutul campaniei de recucerire a Vestului Mosulului în luna ianuarie. Numărul victimelor în rândul civililor în partea de Est a oraşului a fost estimat la 2.190.

Muawiya Ismael, un localnic ce a pierdut şase membrii din clanul său în acest atac, a declarat celor de la The Guardian: „Este adevărat că era o zonă de conflict şi că militanţii ISIS erau acolo. Aveau cam 15 oameni în acea zonă, şi ocupaseră poziţii înalte. Însă nu avea armament greu. Nimic care să justifice un atac de asemenea intensitate. Nu a fost proporţional cu ameninţarea iar soldaţii puteau rezolva această situaţie”.

Ofiţerii armatei irakiene, citaţi de NY Times, au afirmat că ştiu cum anume s-a produs această tragedie. Comandantul trupelor speciale irakiene, Generalul Maan al-Saadi, a declarat că trupele sale au cerut lovirea acelor clădiri de către aviaţia coaliţiei pentru că erau ocupate de lunetişti ISIS, fără a ştii însă că acolo se ascundeau acei civili. „După bombardament am fost surprinşi să găsim civilii printre victime, şi cred că a fost o capcană a ISIS pentru a opri operaţiunile de bombardament şi să monteze opinia publică împotriva noastră”, a declarat acesta.

Conform mai multor informaţii publicate de cei de la NY Times, coroborate şi de surse din armata irakiană, pentru a accelera campaniile militare împotriva ISIS administraţia Trump a acceptat o relaxare a cerinţelor şi condiţiilor pentru aprobarea loviturilor militare în aceste zone de conflict. Preşedintele Trump a indicat adeseori că doreşte să lase decizia cu privirea la oportunitatea acestor bombardamente Pentagonului şi comandanţilor aflaţi în câmpul de operaţiuni. Pentagonul a negat că a existat o schimbare a acestor reguli.

Chris Woods a declarat că numărul vicitmelor civile în luna martie a crescut enorm faţă de luna decembrie, ultima lună a administraţiei Obama - de la 465 la 1058.„Nu ştim dacă această creştere este o urmare a amplificării campaniei militare sau a unei schimbări a regulilor de luptă, dar este clar că ceva s-a schimbat”, a completat acesta.