Nobelul femeilor pacifiste

Actuala preşedintă liberiană Ellen Johnson-Sirleaf - „Doamna de Fier a Africii“, compatrioata sa, activista Leymah Gbowee, care a luptat împotriva războiului civil din ţara sa, şi jurnalista yemenită Tawakkul Karman sunt laureatele Premiului  Nobel pentru Pace de anul acesta.

„Nu putem obţine democratizarea lumii şi o pace de durată dacă femeile nu au aceleaşi şanse ca bărbaţii să influenţeze evoluţia societăţii la toate nivelurile". Aşa şi-a argumentat Comitetul Nobel norvegian decizia - o premieră - să acorde anul acesta cea mai înaltă distincţie a sa, Nobelul pentru Pace, unor femei: preşedinta Liberiei Ellen Johnson-Sirleaf, compatrioata sa, Leymah Gbowee şi jurnalistei Yemenite Tawakul Karman.

Trei femei puternice de pe continentul african, care au avut curajul să lupte pentru drepturile semenelor lor. Sau, cum a spus preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland, „în favoarea securităţii femeilor şi pentru drepturile femeilor la o participare deplină la munca de construire a păcii".

Economistă şcolită la Harvard

Prima din laureatele Nobel este Ellen Johnson Sirleaf, actuală preşedintă a Liberiei şi favorită la prezidenţialele care au loc marţi. „Sunt atât de copleşită de emoţie încât mi-au pierit cuvintele".  Aceasta a fost prima reacţie pe care a avut-o, într-o intervenţie telefonică la postul de radio NRK. A studiat economia la Harvard, a lucrat la ONU şi la Banca Mondială şi, nu în ultimul rând, Johnson Sirleaf este prima femeie aleasă preşedinte în mod democratic într-o ţară africană, în 2005.

„Doamna de fier a Africii"

Ca ministru de Finanţe în timpul foştilor preşedinţi William Tubman şi William Tolbert, obiectivul său a fost să obţină ştergerea datoriei ţării şi să atragă investitorii pentru reconstrucţie. Reuşita a fost însă parţială. Sosită la putere după 13 ani de război civil, în 2006, Ellen Johnson-Sirleaf, acum mamă a doi copii şi bunică pentru opt nepoţi, a depus jurământul ca preşedinte al Liberiei. Încă de atunci şi-a început campania de promovare a păcii.

Conflictul din Liberia a durat peste 12 ani

Lupta împotriva corupţiei şi reforma profundă a instituţiilor liberiene au fost punctele centrale ale politicii preşedintei liberiene, supranumită „Doamna de Fier a Africii". Lui Sirleaf i se reproşează că l-ar fi susţinut pe fostul lider de gherilă Charles Taylor, preşedinte din 1997 până în 2003. Preşedinta liberiană a fost de două ori la închisoare în anii 1980, în timpul regimului Samuel Doe. Ea s-a remarcat prin acţiuni pentru încetarea războiului civil care a afectat Liberia din 1989 până în 2003 şi care a ucis 250.000 de oameni.

A îmblânzit bărbaţii cu „greva sexului".Cea de-a doua laureată a Nobelului pentru Pace, activista liberiană pentru pace Leymah Gbowee (39 de ani) este recunoscută pentru contribuţia majoră la emanciparea femeilor în ţara africană. Mamă a şase copii, Gbowee a reuşit să mobilizeze femeile creştine şi musulmane în lupta contra războiului civil şi pentru dreptul femeilor de a participa la alegeri. Printre metodele pe care le-a încurajat în rândul liberienelor - şi care a şi avut succes se numără „greva sexului".

Premiu dedicat „Primăverii Arabe"

Jurnalista yemenită Tawakkul Karman, cea de-a treia câştigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, s-a declarat „fericită şi surprinsă" că a primit înalta distincţie. „Este o mare onoare pentru toţi arabii, pentru musulmani şi femei. Dedic acest premiu tuturor activiştilor Primăverii arabe", a declarat ea pentru postul de televiziune Al-Arabiya.

Drepturile femeilor din Yemen, încă un obiectiv îndepărtat

Tawakkul Karman este considerată cea mai activă dintre yemenitele care luptă pentru drepturile femeilor în societatea musulmană, fiind o figură emblematică a revoltelor din Sanaa. Are 32 de ani şi este mamă a trei copii. ,,Karman arată ca o mamă şi se comportă ca o mamă", o descriau jurnaliştii de la „Time" în primăvară.

De trei ori închisă din motive politice

Fondatoare a unei organizaţii care luptă pentru libertatea de exprimare şi pentru dreptul de a protesta. A fost închisă de trei ori, ultima oară în luna ianuarie, pentru lupta împotriva regimului de la Sanaa. „În condiţii extrem de dificile, atât înaintea, cât şi în timpul «primăverii arabe», Tawakul Karman a jucat un rol principal în lupta pentru drepturile femeilor şi pentru pace şi democraţie în Yemen", a subliniat ieri Comitetul Nobel.

Preşedintele yemenit, Ali Abdullah Saleh, se confruntă cu o mişcare de contestare extrem de puternică din partea populaţiei încă de la începutul anului. Aflat la putere de 33 de ani, Saleh a refuzat, până în prezent, să demisioneze, în ciuda presiunilor regionale şi internaţionale. Karman este şi ea o figură controversată în Yemen, reproşându-i-se că este mult prea radicală în lupta contra regimului. Comitetul Nobel a avut de ales anul acesta dintr-un număr-record de 241 de candidaturi. Pe lista favoriţilor se aflau numeroşi bloggeri implicaţi în primăvara arabă.

Premieră: Trei femei alese

Pentru prima dată în istoria Premiului Nobel, trei femei au primit înalta distincţie. Până acum, Comitetul norvegian a mai acordat Premiul Nobel pentru Pace unui număr de 15 femei. Premiul va fi înmânat celor trei laureate la 10 decembrie, ziua în care a murit Alfred Nobel (1833-1896).

1,1 milioane de euro este valoarea Premiului Nobel pentru Pace. Suma va fi împărţită între cele trei laureate.

Controversele Nobelului pentru Pace

De-a lungul timpului, dintre toate cele şase Premii Nobel acordate în fiecare an, cel pentru Pace a născut cele mai multe controverse. Criticii au acuzat frecvent comitetul Nobel că acordă cea mai importantă distincţie unor persoane cu o moralitate care stă sub semnul întrebării.De departe, cele mai aprinse discuţii le-a stârnit acordarea Premiului Nobel preşedintelui american, Barack Obama, în 2009. La doar câteva minute de la aflarea veştii, site-urile reţelelor de socializare Twitter şi Facebook au fost invadate de comentarii asupra acestui subiect.

Opiniile erau împărţite în mod egal între cei care credeau că Obama merită premiul şi cei care se îndoiau că l-ar merita, după doar nouă luni de activitate la Casa Albă. În urma acestor discuţii, preşedintele Barack Obama a donat cele peste 1,4 milioane de dolari primite odată cu premiul unei organizaţii nonprofit, care se ocupă de familiile veteranilor, şi pentru reconstrucţia Haiti, după cutremurul devastator de acum doi ani.

Disidenţii, apreciaţi

Nici Premiul Nobel de anul trecut, acordat disidentului chinez Liu Xiaobo, nu a fost lipsit de controverse. Criticile majore au venit din partea Beijingului. Liu a primit înalta distincţie „pentru lupta sa îndelungată şi nonviolentă pentru drepturile fundamentale în China". În decembrie 2009, Liu a fost închis timp de 11 ani pentru că a redactat un manifest în 2008, împreună cu alţi disidenţi chinezi, prin care făcea apel la respectarea libertăţii de exprimare şi la alegeri multipartite.

Al Gore, diletant?

Dezbateri aprinse au izbucnit şi în 2007, când Nobelul pentru Pace a ajuns la vicepreşedintele american, Al Gore. O serie de personalităţi ale vremii au reproşat Academiei Suedeze că a renunţat la tradiţie şi a premiat pentru prima dată un activist în domeniul mediului. Cartea şi filmul său, intitulate „Un adevăr incomod", au fost subiectul unor dezbateri ştiinţifice, în care s-au descoperit ,,erori grave". Criticii i-au reproşat lui Al Gore că nu are studii de specialitate în ecologie şi că, de fapt, cartea sa nu este decât o compilaţie a muncii şi studiilor mai multor cercetători.