Lupte în Nagorno-Karabah: Manifestaţii la Erevan împotriva premierului Paşinian şi în faţa ambasadei ruse
0Manifestanţi adunaţi marţi în faţa sediului guvernului armean au cerut demisia premierului Nikol Paşinian, după ce armata azeră a lansat o operaţiune militară în Nagorno-Karabah, enclava azeră cu populaţie majoritar armeană pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-au disputat-o în două războaie în perioada post-sovietică.
„Nikol, trădătorule!”, „Nikol, demisia!” şi „Arţah! Arţah!” (numele pe care armenii îl dau provinciei Nagorno-Karabah), scandau manifestanţii, potrivit relatării unui jurnalist al France Presse.
„Nu putem avea un lider care pierde teritoriile noastre”, spune un protestatar veteran al celor două războaie între Armenia şi Azerbaidjan.
„Dacă guvernul nu-şi apără cei 120.000 de compatrioţi (din Nagorno-Karabah), atunci este un trădător şi trebuie să demisioneze”, clamează un alt manifestant participant la protestul care între timp a degenerat în confruntări cu poliţia după ce demonstranţii au încercat să pătrundă în clădirea guvernului.
Lideri ai opoziţiei armene au venit de asemenea la protest, cerându-i lui Paşinian să-şi retragă o declaraţie făcută în luna mai la Praga şi interpretată drept o recunoaştere a suveranităţii azere asupra Nagorno-Karabah sau să demisioneze.
Zeci de manifestanţi s-au adunat în acest timp în faţa ambasadei ruse la Erevan, criticând pasivitatea Rusiei în faţa acţiunilor azere în Nagorno-Karabah.
Premierul armean Nikol Paşinian a declarat recent că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei când s-a confruntat într-un nou război cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah.
În timpul acelui conflict din toamna anului 2020 premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Dar Kremlinul - care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate” - a refuzat, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor '90. Armata azeră a lansat marţi o operaţiune militară pentru a recăpăta complet controlul asupra enclavei.