Lumea, pe marginea prăpastiei? Avertismentele din raportul premergător al Conferinţei de Securitate de la Munchen

Pe fondul retragerii Statelor Unite de pe poziţia dominantă în lume, Europa trebuie să-şi definească propriul viitor. Această idee va sta pe masa Conferinţei de Securitate de la Munchen, după cum arată raportul premergător.

Experţii în chestiuni de securitate sunt rareori optimişti. Această afirmaţie este valabilă şi pentru raportul premergător al Conferinţei de Securitate de la Munchen, care va avea loc în perioada 16-18 februarie. Publicat joi cu titlul „Până pe marginea prăpastiei - şi înapoi?“, raportul descrie o nouă eră de nesiguranţă la orizont, comentează Deutsche Welle.

„În ultimul an, lumea s-a apropiat mult prea mult de marginea unui conflict major“, atrage atenţia Wolfgang Ischinger, organizatorul conferinţei.

Fostul ambasador în Statele Unite evocă în acest sens schimbul de ameninţări dintre administraţia Trump şi regimul comunist de la Phenian, creşterea rivalităţii dintre Arabia Saudită şi Iran, precum şi tensiunile rămase la cote ridicate între NATO şi Rusia.

„Sabotajul“ american

Raportul premergător al Conferinţei de Securitate de la Munchen din 2017 avertiza asupra intenţiei lui Donald Trump de a adopta o politică externă cu o viziune centrată pe America şi de a-şi reduce rolul în lume, ceea ce i-ar afecta pe aliaţii tradiţionali.

Sub Trump, Statele Unite se retrag din poziţia lor dominantă, arătând cu nu mai par interesate de susţinerea unor instituţii regionale sau globale şi favorizând în schimb relaţiile bilaterale în aspecte specifice.

„Cea mai puternică naţiune din lume a început să saboteze ordinea mondială pe care chiar ea a creat-o“, este de părere John Ikenberry, un expert în politică externă de la Universitatea Princeton.

O nouă eră pentru Europa

Pentru europeni, noile evoluţii ale diplomaţiei americane înseamnă că trebuie să acorde mai multă atenţie propriei siguranţe, ceea ce presupune sporirea cheltuielilor militare, creşterea coordonării între armate şi definirea unei apărări comune.

Dacă toate statele membre UE, plus Norvegia, îşi vor respecta angajamentul de a spori cheltuielile militare la 2 la sută din PIB, atunci bugetul ar creşte până în 2024 cu 50 la sută, la un total de 386 de miliarde de dolari, arată autorii raportului.

Totodată, experţii subliniază că UE va fi mai apărată dacă armatele statelor sale membre vor fi mai bine conectate, inclusiv digital.

Ei o citează pe Angela Merkel. „Vremurile în care ne puteam baza pe alţii au trecut. Europenii trebuie să-şi ia cu adevărat soarta în propriile mâini“, a spus cancelarul german în mai anul trecut.

Legătura dintre încălzirea climei, războaie şi migraţie

Încălzirea globală continuă să fie un factor major de risc la adresa securităţii lumii, avertizează raportul. Autorii îşi exprimă regretul pentru ieşirea Statelor Unite din Acordul cu privire la climă de la Paris, în contextul în care temperaturile cresc de la an la an.

Mai mult, raportul avertizează asupra legăturilor directe dintre încălzirea globală şi apariţia conflictelor, care la rândul lor provoacă fenomenul migraţiei.

„Escaladarea unor conflicte armate de lungă durată a fost una din cauzele principale ale unor fenomene precum migraţia şi foametea“, conchid autorii raportului premergător de la Munchen, un document care va da tonul dezbaterilor.