Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, afirmă că țara sa nu se va preda niciodată

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a spus miercuri că ţara sa nu se va preda „niciodată” Israelului, care şi-a intensificat atacurile aeriene împotriva Iranului, înainte de a fi vizat de noi rachete hipersonice, relatează AFP.

În cea de-a şasea zi de război, ayatollahul Khamenei, aflat la putere din 1989, a avertizat Statele Unite cu „daune ireparabile” dacă vor interveni în conflict.

El a reacţionat la ameninţările preşedintelui american Donald Trump, un aliat al Israelului, care a cerut marţi Iranului să se „predea necondiţionat” şi a pus la îndoială posibilitatea unor lovituri americane împotriva Iranului, scrie News.

"S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac", a declarat el miercuri, înainte de a repeta că nu s-a hotărât încă. El a mai spus că o cădere a actualului guvern „ar putea avea loc”.

La Teheran, miercuri s-au auzit explozii puternice şi mai multe coloane de fum au fost vizibile în diverse locuri.

O lovitură israeliană a vizat zona din jurul sediului poliţiei, rănind mai mulţi poliţişti, a anunţat agenţia Irna.

Israelul a anunţat atacuri împotriva unor „ţinte militare” la Teheran şi în vestul Iranului. Potrivit ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, aviaţia a distrus „sediul securităţii interne” iraniene din Teheran, pe care l-a descris drept „principalul organ de represiune al dictatorului iranian”.

De asemenea, Semiluna Roşie iraniană a anunţat că un atac israelian a avut loc în apropierea clădirii sale.

La rândul său, Teheranul a anunţat că a lansat rachete hipersonice Fattah împotriva Israelului marţi seara, la fel ca în noaptea precedentă.

De la 13 iunie, Iranul "a tras aproximativ 400 de rachete balistice" asupra Israelului, dintre care 20 au lovit zone civile, şi 1.000 de drone, potrivit cifrelor furnizate miercuri seara de un oficial militar israelian. Televiziunea de stat iraniană a denunţat "atacuri cibernetice desfăşurate de inamicul sionist", după ce mass-media iraniene au relatat că Israelul a întrerupt pentru scurt timp difuzarea unor imagini cu femei care manifestau şi chemau oamenii să iasă în stradă.

Autorităţile iraniene au înăsprit miercuri restricţiile asupra internetului, acuzând Israelul de „violarea” reţelei „în scopuri militare”.

Pretinzând că deţine informaţii care dovedesc că Iranul se apropie de „punctul fără întoarcere” către bomba atomică, Israelul a lansat un atac masiv asupra Iranului pe 13 iunie, lovind sute de situri militare şi nucleare şi ucigând oameni de ştiinţă de top din domeniul militar şi nuclear.

Iranul, care neagă fabricarea de arme nucleare, a acuzat Israelul că încearcă să torpileze negocierile nucleare care au început între Teheran şi Washington.

În Iran, loviturile israeliene au ucis cel puţin 224 de persoane, potrivit unui bilanţ oficial. Salva de rachete şi drone lansate ca represalii de Iran, care au lovit zone urbane, a făcut 24 de morţi în Israel, potrivit guvernului.

"Această naţiune nu va capitula niciodată (sub presiunea) nimănui", a declarat Ayatollahul Khamenei într-un discurs televizat miercuri.

"Americanii trebuie să ştie că orice intervenţie militară din partea lor va duce cu siguranţă la daune ireparabile", a adăugat el.

În ultimele zile, Statele Unite au declarat că îşi consolidează "poziţia defensivă" în Orientul Mijlociu şi că îşi trimit portavionul Nimitz în regiune.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulţumit miercuri lui Donald Trump pentru „sprijinul” său în „apărarea cerului israelian”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat împotriva „oricărei alte intervenţii militare”, care ar avea „consecinţe enorme” pentru întreaga regiune.

De asemenea, Trump a declarat că a respins o propunere de mediere din partea omologului său rus, Vladimir Putin, şi l-a sfătuit să „medieze mai întâi pentru Rusia (şi Ucraina)”.

La rândul său, Putin i-a asigurat joi pe „prietenii săi iranieni” că „nu au cerut” Moscovei asistenţă militară. El a considerat că atacurile au „consolidat” puterea Teheranului. Teheranul a reiterat că acţionează în „legitimă autoapărare”.

La Teheran, numeroase magazine s-au închis de la începutul războiului şi s-au format cozi lungi în faţa benzinăriilor.

La frontiera cu Irakul, un şofer de camion în vârstă de 40 de ani, vorbind sub pseudonimul Fattah, a semnalat „penurie de alimente, precum orez, pâine, zahăr şi ceai”, subliniind că benzinăriile „sunt aglomerate şi preţurile au crescut”.

Miercuri, înainte de ivirea zorilor, „peste 50 de avioane de război” au bombardat „o instalaţie de producţie de centrifuge la Teheran” şi „mai multe situri de fabricare a armelor, inclusiv instalaţii care produc materii prime şi componente utilizate pentru asamblarea rachetelor sol-sol”, potrivit armatei israeliene.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat distrugerea de către Israel a două clădiri în care „erau fabricate componente pentru centrifuge” în Karaj, lângă Teheran.

Occidentul şi Israelul suspectează Iranul că încearcă să se doteze cu o bombă atomică, ceea ce Teheranul neagă, apărându-şi dreptul la un program nuclear civil.

Israelul, care rămâne ambiguu cu privire la deţinerea de arme atomice, deţine 90 de focoase nucleare, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri).

În cazul în care Donald Trump alege să îşi implice ţara în conflict, o puternică bombă americană de tip bunker-buster, GBU-57, singura care distruge instalaţiile nucleare iraniene adânc îngropate, ar putea fi o armă strategică de alegere, spun experţii.