Legea ungară a presei, luată la bani mărunţi
0Parlamentul European dezbate mâine controversatul act normativ şi va adopta o moţiune. Există diferenţe de atitudine între grupul politic majoritar, PPE, din care face parte premierul ungar, Viktor Orban, şi restul europarlamentarilor.
Dezbaterea se anunţă animată, în condiţiile în care cel mai mare grup politic, PPE, a adoptat un ton mult mai relaxat în privinţa legii emise la Budapesta, în comparaţie cu celelalte grupuri. Discuţiile se vor încheia joi, prin votarea unei moţiuni. Grupurile liberal, social-democrat, cel al verzilor şi cel al popularilor europeni au semnat, separat, moţiuni pentru schimbarea legii media din Ungaria. Grupul social-democrat (S&D) cere Comisiei să stabilească un termen-limită pentru modificările legii media din Ungaria. De asemenea, social-democraţii cer Comisiei o directivă pentru asigurarea pluralităţii media în statele membre. Verzii se declară „dezamăgiţi de răspunsul Comisiei, care nu abordează problemele de la rădăcină" şi permite astfel controlul foarte strict asupra mass-media din Ungaria.
Citiţi şi:
Preşedintele ALDE despre legea media din Ungaria: Budapesta a subminat una din valorile fundamentale ale UE
Grupul liberalilor (ALDE) cere Budapestei să modifice legea. „UE e fondată pe valori ce garantează libertatea de exprimare şi informare", scriu liberalii în moţiunea lor pentru rezoluţie. Singurii europarlamentari români care se regăsesc printre semnatarii moţiunilor sunt Renate Weber şi Norica Nicolai, din partea ALDE.
„Comentarii manipulatoare"
În moţiunea sa, PPE îşi exprimă „dezamăgirea" cu privire la comentariile politice „manipulatoare şi lipsite de conţinut la adresa legii ungare", considerând că acestea au avut ca scop slăbirea puterii preşedinţiei ungare şi astfel rănirea întregii Uniuni". PPE roagă Comisia să verifice compatibilitatea legii media maghiare cu legislaţia europeană şi „salută bunăvoinţa" guvernului maghiar de a aduce modificări legii media.
Moţiunile vor fi înaintate Comisiei, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre UE precum şi preşedintelui Ungariei, Pál Schmitt. Parlamentul ungar a aprobat în decembrie 2010 o lege propusă de guvernul lui Viktor Orban (FIDESZ, centru dreapta), care prevede monitorizarea şi sancţionarea prin amenzi a canalelor media publice şi private, prin intermediul unei Autorităţi Naţionale. Amenzile pot ajunge până la un milion de dolari. La sfârşitul săptămânii trecute, guvernul ungar a promis Comisiei Europene că va modifica legea. Acesta a fost un răspuns la scrisoarea comisarului pentru agenda digitală, Nellie Kroes, care cerea „clarificări" autorităţilor de la Budapesta.
Responsabilitate strict naţională
Legiferarea în domeniul mass-media ţine strict de competenţa naţională. „În ciuda propunerii Comisiei Europene şi aprobării acesteia de către Parlamentul European prin care se cerea înfiinţarea unor legi de libertate a mass-media, nu există un sistem de măsurare a independenţei media din statele membre. Propunerea a fost respinsă cu vehemenţă chiar de către statele membre în cadrul Consiliului", ne-a declarat Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru agenda digitală.
„Justiţia din România funcţionează"
Viviane Reding, vicepreşedinta Comisiei Europene Foto: Reuters
Vicepreşedinta Comisiei Europene, luxemburgheza Viviane Reding, a comentat într-o emisiune pentru RFI şi TV5 Monde arestările din vămile româneşti. Ea spune că acţiunile de la frontiere demonstrează că justiţia începe să funcţioneze în România.
„În legătură cu demiterea şefului vămilor din România, e ca povestea cu paharul pe jumătate gol sau pe jumătate plin. Mi se pare un lucru pozitiv ca, într-un stat membru, oameni acuzaţi de corupţie să fie prinşi de justiţie, pentru că, dacă n-ar fi prinşi de justiţie, ar fi şi mai rău. Deci a da exemplul, a spune «corupţia nu e permisă, o să fiţi pedepsiţi» e un lucru foarte bun, e direcţia pe care trebuie mers, e un semn că justiţia începe să funcţioneze", a declarat comisarul pentru Justiţie, în emisiunea „Internationales", realizată de RFI, TV 5 şi ziarul „Le Monde".
Vicepreşedintele Comisiei Europene a mai spus că, în privinţa aderării la spaţiul Schengen, dacă statele membre spun „Nu" României şi Bulgariei, decizia trebuie respectată. „După ce Comisia face raportul tehnic, statele membre trebuie să spună în unanimitate dacă cele două pot fi integrate în club. Aici survine problema, pentru că există mai multe state membre care spun NU pentru moment. Cât timp ele spun NU, va fi NU , acordul trebuie să fie unanim", explică Viviane Reding. Până acum, liderii câtorva state membre puternice precum Franţa şi Germania au apreciat că România nu este pregătită să intre în Schengen, iar ulterior Olanda, Finlanda şi Norvegia au exprimat puncte de vedere similare.
"Mi se pare un lucru pozitiv ca, într-un stat membru, oameni acuzaţi de corupţie să fie prinşi de justiţie, pentru că, dacă n-ar fi prinşi de justiţie, ar fi şi mai rău."
Viviane Reding comisar european