Interviu cu preşedintele Iranului: este nevoie de o nouă ordine mondială, diferită de anii de „dominaţie şi neruşinare americană“

Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a declarat, marţi, că o nouă ordine mondială trebuie să răsară, altfel de perioada anilor de „dominaţie şi neruşinare americană“.

Într-un interviu acordat „The Associated Press“, Ahmadinejad a vorbit deschis pe marginea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ultima la care participă ca preşedinte al Iranului. Ahmadinejad se află deja la al doilea mandat prezidenţial şi, potrivit Constituţiei Iranului, nu poate candida la următoarele alegeri.

Liderul iranian a discutat despre soluţiile pentru încetarea războiului civil din Siria, a ignorat întrebarea despre ambiţia Iranului de a deveni stat cu putere nucleară şi a pretins că, în ciuda sancţiunilor Occidentale, ţara sa se descurcă mult mai bine faţă de anul 2005, când a preluat conducerea.

„Cu voia lui Dumnezeu, o nouă ordine se va ridica şi vom înlătura tot ce ne distanţează“, a declarat Ahmadinjead, prin intermediul unui traducător, relatează „Bloomberg Business Week“. „Cred că sistemul actual de imperii a ajuns la capătul drumului. Lumea nu mai admite să vadă un împărat la comandă.“

„Acum până şi copiii din şcoala elementară din întreaga lume au înţeles că guvernul Statelor Unite urmează o politică internaţională de terorizare“, a acuzat liderul iranian.

Preşedintele Barack Obama a avertizat Iranul că timpul trece şi problema referitoare la ce urmăreşte republica islamică prin programul său nuclear nu a fost lămurită. În discursul său susţinut marţi la Adunarea Generală a ONU, Obama a specificat că SUA nu pot tolera un Iran cu arme atomice la dispoziţia lui.

Ahmadinejad nu a răspuns direct la remarcile preşedintelui american, spunând că nu vrea să influenţeze alegerile prezidenţiale din noiembrie, dar a adăugat că această plângere adusă de SUA a fost doar un pretext al Occidentului pentru a trece cu vederea hegemonia ţării sale. Liderul arab a pretins că Statele Unite nu au acceptat niciodată forma de guvernare a Iranului după Revoluţia Islaică din 1979.

„Toată lumea ştie că subiectul nuclear este impunerea voinţei Statelor Unite, dar eu văd această problemă ca fiind inexistentă.“ Ahmadinejad a mai adăugat că a favorizat dialogul, deşi negocierile cu marile puteri nu au dat rezultate, în ciuda celor trei ture de întâlniri de nivel înalt din aprilie încoace. El a atras atenţia că într-una dintre ele a fost sfătuit că mai bine ar discuta despre problema nucleară doar cu SUA.

Oricum, Israel a încetat să mai ia în considerare diplomaţia ca alternativă şi susţine o intervenţie militară, oprind Iranul să dezvolte armament nuclear, deşi Ahmadinejad a afirmat că scopurile lui sunt paşnice. 

În ceea ce priveşte conflictul din Siria, liderul de la Teheran a propus formarea unui grup de 10 sau 11 state pentru a pune capăt violenţelor. În acest an, va avea loc o dezbatere la New York, în curând, relatează „Bloomberg Business Week“.

Criticii au acuzat Teheranul că ajută regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad să săvârşească masacre şi alte acte de violenţă cu scopul de a-i distruge pe cei care s-au rdicat împotriva ei. Activiştii estimează ca au murit în jur de 30.000 de oameni de la declanşarea revoltei populare, în martie 2011. „Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a aduce pacea şi stabilitatea în Siria“, a declarat Ahmadinejad.

Liderul iranian a negat implicarea regimului de la Teheran în atacurile asupra Israelului, în ciuda arestărilor şi a acuzaţiilor poliţiei din diferite ţări. El a mai infirmat vehement zvonurile americane că Iranul ar fi jucat un rol în asasinarea ambasadorului saudit în SUA, anul trecut.

Ahmadinejad va părăsi conducerea anul următor în iunie după ce a servit în două mandate a câte patru ani. El a oferit statistici cu privire la creşterea speranţei de viaţă şi la dezvoltarea economiei statului pentru a demonstra că Iranul a prosperat sub mâna sa de fier: ţara a urcat de pe poziţia 22 pe 17 în topul performanţei economice la nivel mondial, exporturile care nu au legătură cu petrolul au crescut vertiginos, producţia de bază a mărfurilor s-a dublat, iar venitul mediu s-a ridicat la aproximativ 3.000 de euro.

„Condiţiile de azi din Iran sunt complet diferite de acum şapte ani în domeniul economiei, tehnologiei sau ştiinţei, şi asta în contextul sancţiunilor dure.“ Iranul a făcut apel la SUA şi la alţi aliaţi europeni pentru a îndepărta sancţiunile ce au lovit exporturile critice de ţiţei şi au exclus ţara din numeroase circuite bancare internaţionale